„Având în vedere dezvoltarea accelerată a inteligenţei artificiale (IA), a tehnicilor de creare a Realităţii Virtuale (RA) precum şi avansul pe care îl înregistrează procesul de dezvoltare/învăţare automată a instrumentelor tehnice (machine learning) este necesară şi importantă intervenţia legiuitorului pentru limitarea efectelor maliţionase ale conţinutului în imagini, în înregistrări audio şi video. Specialiliştii în domeniu consideră că deepfake-ul este mult mai periculos şi are un impact mult mai puternic decât ştirile false cu care ne-am obişnuit în ultimii ani, toate acestea deoarece deepfake-ul cuprinde toate elementele unui produs de media respectiv text, fotografie, video, audio. Imaginile, înregistrările audio şi video de tip Deepfake (Fals Sever) pot cauza prejudicii enorme în ceea ce priveşte imaginea, reputaţia sau demnitatea unei persoane, cât şi asupra unor organizaţii publice, private sau chiar instituţii ale statului. Realizarea şi distribuirea unor imagini, înregistrări audio sau video de tip Deepfake (Fals Sever) pot prejudicia, în funcţie de conţinutul lor şi de contextul în care sunt gestionate, inclusiv interesul social, politic sau de securitate naţională a României, pot să erodeze încrederea în instituţii ale statului, pot aduce prejudicii de imagine unei persoane”, conform expunerii de motive a proiectului.
„Prezenta lege reglementează difuzarea oricărui conţinut vizual şi/sau audio generat sau manipulat, prin utilizarea tehnologiei în contextul fenomenului deepfake, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice cu privire la autenticitatea mesajului transmis”, arată iniţiativa legislativă.
Prin urmare, articolul 3 al proiectului prevede că „distribuirea pe internet şi/sau difuzarea în mass-media de conţinut deepfake sunt interzise dacă nu sunt însoţite de un avertisment redat pe cel puţin 10% din suprafaţa expunerii şi pe toată durata difuzării respectivului conţinut vizual sau de un mesaj sonor la începutul şi la finalul conţinutului audio: «Acest material conţine ipostaze imaginare»”, conform proiectului de lege.
„Încălcarea dispoziţiilor art. 3, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei. Nerespectarea dispoziţiilor art. 3, dacă fapta are caracter repetat în cel puţin două acţiuni distincte, se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 200.000 lei”, mai indică sursa citată.
Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată la sesizarea persoanelor prejudiciate ori din oficiu, de către reprezentanţii împuterniciţi ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.
Prevederile prezentei legi vor fi completate cu dispoziţiile ordonanţei Guvernului 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin legea 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 şi art. 29, mai arată proiectul.
„Consiliul Naţional al Audiovizualului dispune, prin decizie, potrivit competenţelor ce îi revin, oprirea de la difuzare în mass-media conţinutului de tip deepfake neînsoţit de avertisment sau mesaj sonor şi obligă autorul conţinutului să îl elimine”, conform propunerii legislative adoptată de către Senat.
Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor, potrivit news.ro.
