Stresul școlar apare din presiunea calificativelor, a examenelor și a așteptărilor venite din partea părinților sau profesorilor.

Este vorba, potrivit specialiștilor, despre ore lungi de teme, meditații și tot mai puțin timp pentru relaxare. În loc să învețe din curiozitate, mulți copii simt că învață doar pentru note, iar acest lucru poate avea efecte negative.

Deşi s-au luat măsuri şi s-au dat legi în ultimii ani, copiii din România nu au scăpat nici de orele lungi de studiul individual, nici de meditaţii, nici de temele kilometrice. Presiunea de a lua anumite note este în continuare principala motivaţie a elevilor şi părinţilor.

„Dacă nu avem nicio intervenție și dacă stresul devine accentuat, atunci pot apărea perioade de tristețe, depresie, anxietate, plâns excesiv, frică, atacuri de panică. Atunci când stresul este constant, riscul de a dezvolta o afecțiune din sfera emoțională este crescut.Tulburările de anxietate pot avea ca debut perioadele de stres continuu la o perioada destul de mare momentul când trebuie să ajungem la specialist este atunci când observăm modificări destul de mari în comportamemntul copilului copilul refuză să mau poarticipe la acţiunile școlare, refuză să mai învețe”, a spus Bogdan Fiţiu, psihiatru pediatric, pentru Observator.

Un program regulat de somn, o alimentație echilibrată și timp pentru relaxare pot reduce efectele stresului. Un aspect important este că o doză mică de stres poate fi motivantă – acest fenomen se numește eustres și îi ajută pe copii să fie atenți și să învețe mai bine, după cum evidențiază specialiștii.

În cele din urmă, profesorii trebuie să le atragă părinților atenţia asupra schimbărilor pe care le sesizează la elevii lor.