Cele mai mari ponderi cu astfel de cazuri din România sunt în Suceava, Caraș-Severin și Botoșani, în timp ce în zone urbane, precum București, Cluj sau Brașov, această tendință este mai puțin pronunțată, potrivit stiri.tvr.ro.

Un studiu norvegian relevă că a fi casnic este o practică minoritară, cel mai des asociată cu persoanele cu un nivel scăzut de educație, cu probleme de sănătate, cu familii numeroase sau cu parteneri ce dispun de venituri substanțiale.

În Europa, peste 90% dintre mame dedică cel puțin o oră zilnic treburilor casnice, față de doar 30% dintre bărbați. Acest lucru reflectă rolurile de gen tradiționale și impactul nivelului de educație când vine vorba despre ce gen are ce de făcut.

Institutul European pentru Egalitatea de Gen subliniază că în ultimii ani, în țări precum Franța sau Germania, s-a observat o creștere în egalitatea de gen în sfera domestică.

Din păcate, România se numără printre țările unde progresul în această direcție este încă lent. Pentru românce, a fi casnică înseamnă adesea o zi plină de activități neplătite și nerecunoscute, în timp ce pentru bărbați, rolul de casnic rămâne încă o raritate.