Foarte multe persoane se pregătesc să plece la mare sau vor să se răcorească la piscine, pe această vreme caniculară. Pentru siguranța noastră și a celor din jur, Diana Iordache, medic SABIF, a venit în cadrul emisiunii „Dimineți cu Georgia” pentru a ne exemplifica modul corect și pașii de urmat când acordăm primul ajutor în caz de înec.
Diana Iordache, medic SABIF:
„Trebuie să fim siguri că apa nu mai ajunge la noi. Ne apropiem de el și verificăm dacă victima noastră este încă, conștientă sau nu. Îl scuturăm ușor de umeri, bineînțeles, el va fi așezat, culcat pe spate. Și îl întrebăm: „Mă auziți? Sunteți bine?”. Dacă nu răspunde, următorul pas este să deschid calea aeriană. E o manevră ușor de făcut, nu trebuie să ne fie teamă să o facem prin metoda pe care am să v-o arăt eu acum, pentru că foarte rar se întâmplă ca un înecat să aibă și traumatisme de coloană și atunci rar se întâmplă să facem rău cu metoda aceasta.
O mână o punem pe frunte, tragem capul spre spate, două degete sub partea osoasă a bărbiei, ridicăm bărbia și ne apropiem obrazul privind spre piept, și facem maxim 10 secunde ceea ce se numește PAS, adică privesc, ascult și simt, dacă victima mea mai respiră sau nu.
Privesc ce? Privesc să văd dacă pieptul se mișcă odată cu respirația. Ascult dacă aud respirația, acea respirație (exemplifică o respirație puțin greoaie), zgomotul normal al respirației, și simt aerul pe care victima îl expiră, cu obrazul meu. Deci aceasta este poziția mâinilor și a feței mele care privește spre pieptul pacientului. A victimei, mă scuzați.
Dacă nu respiră și nu am apucat să strig după ajutor, ăsta e momentul în care rog pe cineva din jur să sune la 112 și să apeleze 112. Dacă nu, pot să folosesc telefonul personal, îl pun pe speaker, ca să-mi eliberez mâinile, sun la 112, și în timp ce fac manevrele, pot să comunic cu 112.
Pentru că înecatul moare din lipsa respirației, e bine să ținem minte că nu respiră întâi, după aceea se oprește inima. Și atunci începem cu ce? Cu ce are el nevoie: cu respirația. Deci facem 5 ventilații de salvare. Cum le facem? Capul stă în aceeași poziție, 2 degete ale mâinii de pe frunte pensează nasul pentru ca ceea ce suflu eu pe gură, să nu iasă pe nas, să se ducă în plămâni, trag aer, pun gura pe gura lui și suflu. Mă uit cu coada ochiului să umflu plămânii cu aer, să se miște pieptul. 1, 2, 3, 4, 5. Fac 5 respirații inițiale și mă uit. Cât de puțin dacă se mișcă pieptul, înseamnă că aerul a ajuns acolo unde trebuie. Dacă după aceste 5 respirații, victima mea tot nu are niciun semn de viață, mă apuc să fac compresii toracice și ventilații. 30 de compresii, 2 ventilații, până sosește cadrul medical specializat, ambulanța, care să-mi preia resuscitarea”.
