„De unde să-i văd pe gunoierii cei noi? Ce, i-a văzut cineva până acum? Nici picior de companie. Hal de stare de alertă! Dar, să vă spun ceva: mă bucur! Că toți ăștia din bloc, d-aci, nu mai puteau după Clotilde. Acum, să nu mai audă de ea. Și nici de Nicușor, cu toți țânțarii lui”.
Luni dimineață, prima săptămână de dublă stare de alertă în Sectorul 1 al Capitalei. Lumea deja se amuză: „O provocăm pe Clotilde să ceară și starea de alertă numărul trei”. Asta, ar presupune, râd unii, „închiderea spațiului aerian al sectorului”. Că au tăbărât valuri de țânțari peste cartiere de i-au umplut pe oameni de bube.
În marginea Liceului Lazăr, în centru, acolo unde începe sectorul primarului Armand, doi bătrâni trec pe trotuarul încă presărat de gunoaie. N-au văzut gunoieri noi, ci doar pe cei îmbrăcați în verde, ai Romprestului. Se crucesc când aud de noul plan al primarului general de a pune capcane pentru țânțari. „Poate doar în capul lui să pună capcanele alea. Cum or arăta, nu știu. Bătaie de joc”, spune domnul. Doamna doar se închină, crede că nu a mai trecut prin astfel de vremuri. Și nu se referă la pandemie.
La trei zile după semnarea contractului cu firma de salubritate Brai-Cata – care ar trebui, în opinia primarului Armand, să-i scoată pe locuitorii sectorului din mizerie – mai nimeni nu i-a văzut pe noii gunoieri. În zonele Schitu Măgureanu, Popa Tatu, Turda, Ion Mihalache, Gara de Nord, Griviței, Chitila, Străulești, Bucureștii Noi nici roată de Brai-Cata, nici bocanc de gunoier. Lumea dă din umeri: n-a văzut nimic, n-a auzit nimic.
Doar prin spatele unui bloc din colț de Turda, o femeie de serviciu se revoltă : „De unde să-i văd pe gunoierii cei noi? Ce, i-a văzut cineva până acum? Nici picior de companie. Hal de stare de alertă! Dar, să vă spun ceva: mă bucur. Că toți ăștia din bloc, d-aci, nu mai puteau după Clotilde. Acum, să nu mai audă de ea. Și nici de Nicușor, cu toți țânțarii lui”. Femeia spune că a auzit că noua companie ar intra „în pâine” de pe data de 15 august. „Aiurea, sunt blat cu Clotilde”, se aude de sus, de la un geam de bloc.
Pe pagina lor oficială, societatea câștigătoare a contractului de salubrizare emite: „Compania de salubritate BRAI CATA SRL va colecta, transporta, sorta și depozita 100 de tone de deșeuri aflate, în prezent, în depozite necontrolate, pe străzile din Sectorul 1 al Bucureștiului, după ce Administrația Domeniului Public (ADP), din această zonă administrativă a Capitalei a atribuit firmei un contract de prestări servicii”.
Pe o stradă înspre Grivița, un echipaj de la Romprest strange o stivă de mizerie. „Ăștia sunt doar în acte, domnule. Că am ieșit de la cinci dimineața și nu am văzut nicio Brai-Cata, pe nimeni n-am văzut colectând”, spune omul între două pubele pline-vârf, aruncate în speciala de toacă gunoiul.
În jur, munții de gunoaie parcă s-au erodat, au dispărut muchiile dense de resturi. Pe străduțe mai sunt locuri de poartă amprenta războiului gunoaielor: mici maldăre de mizerie în jurul cărora mai dau târcoale pisici obișnuite cu „happy hour ‘a la Clotilde”.
Întrebări în dubla stare de alertă a sectorului s-au tot născut: de ce a fost aleasă firma Brai-Cata de către Clotilde? De ce a fost semnat contractual cu societatea de salubritate de către ADP și nu de către primărie? Care este prețul real, e mai mare cel al Romprest sau al Brai-Cata?
Oamenilor din “1”, însă, nu le mai pasă. Ca și gunoaiele, starea de alertă și noile afaceri ale edilului Armand le put.
„Totul e război și scandal de când a venit acest primar. Nu cred că ăștia noi, gunoierii, au câștigat contractul că au cele mai mici prețuri. Regret că am pus ștampila pe ea și mă bucur enorm că plec din București”, crede o doamnă de-și plimbă câinele prin zona Mihalache.
Un muncitor al Romprest o privește de departe, sprijinit în târn. Taman ce a ales, cu mâinile, de pe stradă, câteva hârtii murdare: “Știți, nu ne mai lasă să dăm cu mătura. Că a zis primara că facem praf”.
Omul își trage mănușile negre de pe palme și-și ridică cozorocul șepcii. Glasul i se poticnește a plans: “Din cauza ei (a primarului Clotilde Armand n.r) sunt în mare cumpănă. Mâine-poimâine rămân fără acest serviciu. Am copii, am rate la bancă. Paișpe’ milioane trebuie să dau pe lună. Banca nu te iartă, copilul îți cere. De unde, dacă asta, Clotild, alege firma ei, iar eu rămân pe stradă?”
Departe de coșurile de gunoi încărcate ochi de pe lângă Cișmigiu sau de prin Chitila, Clotilde Armand a bifat o reclamă virtuală pentru societatea fericit-câștigătoare a noului contract de salubrizare cu instituția pe care o conduce.
În imagini se văd – regie – trei indivizi care forțează strategic niște resturi din jurul unei pubele de centru. Acțiunea se termină cu “happy end” și dă bine pe virtual. Tot pe virtual stau și cifrele adunate de Brai-Cata din “comenzi” de la stat: doar acum câteva zile SRL-ul figurează că a mai primit o tranșă de vreo 15 milioane de euro de la Primăria Brașov, pe servicii de colectare deșeuri. La Brașov, edilul este de la USR, coleg al Clotildei Armand, cea care a cerut intrarea în stare de alertă. Contractul-bază e de pe vremea lui primarului PNL George Scripcaru, anchetat acum de Anticorupție.
Starea de alertă din sectorul 1, cerută de edilul Clotilde Armand a fost instituită – potrivit declaratiei Prefectului Capitalei – pe data 24 iulie, ora 00.00. Cu toate acestea, licitația în vederea achiziționării de servicii de salubrizare a fost organizată de către entitatea coordonată de Armand pe data de 23 iulie, la ora 17.41! Iar la ora 17.44 – adică cu trei minute mai târziu – afacerea era parafată. După șase ore de la semnarea contractului, Clotilde Armand făcea, deja, reclamă unui grup de trei gunoieri care strângea resturile dintr-o pubelă. „A început curățenia în Sectorul 1!…”, scria edilul în timp ce in imagini se vede un gunoier căruia îi scapă mizeria din brațe fix pe carosabil.