Cât de greu este eradicată neîncrederea când la doar un an după apariția pandemiei cu noul coronavirus, apar și primele companii de vaccinare? Ce-i drept a trecut doar un an de la apariția primului caz, cu toate acestea însă, companiile nu au întârziat cu un vaccin care să contribuie la punerea sub control a pandemiei.
Timpul înseamnă vieți. Într-o luptă contra cronometru, zeci de companii au reușit într-un timp record să se mobilizeze pentru a dezvolta vaccinul împotriva virusului COVID-19. Pe de altă parte totuși, odată cu speranța vine și neîncrederea și scepticismul oamenilor.
Încă de la descoperirea primului vaccin, când medicina și tehnologia nu dispuneau poate de ce avem astăzi la îndemână, oamenii nu priveau cu încredere în aceste medicamente apărute într-un timp atât de scurt și care promiteau eradicarea completă a bolii respective. Au trecut două secole de progres, dar și de suspiciune în același timp.
Cu pustulele sale extrem de contagioase, variola a fost timp de secole o boală cumplită. În 1796, un medic englez, Edward Jenner, a venit cu ideea de a inocula o formă uşoară de variolă, Variolae vaccinae, unui copil pentru a stimula răspunsul imun. Procedeul funcţionează şi astfel se naşte „vaccinarea”, potrivit Digi24.
- Vaccinul lui Pasteur
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Louis Pasteur a dezvoltat un vaccin împotriva rabiei plecând de la o tulpină atenuată a virusului. O injectare a fost efectuată cu succes în 1885 pe Joseph Meister, un copil muşcat de un câine suspectat de rabie.
Şi în acest caz procedeul a suscitat suspiciuni – Pasteur a fost acuzat că ar fi dorit să obţină profituri prin producerea unei „rabii de laborator”.
- Vaccinurile anilor 1920: BCG, difterie, tetanos
După dezvoltarea vaccinului contra febrei tifoide, la sfârşitul secolului al XIX-lea, anii 1920 au fost martori la proliferarea vaccinurilor – împotriva tuberculozei (BCG, 1921), difteriei (1923), tetanosului (1926) şi tusei convulsive (1926).
Treizeci de ani mai târziu, prima campanie majoră de vaccinare antigripală din Statele Unite „s-a încheiat în 1976 cu un dezastru”, aminteşte pentru AFP istoricul ştiinţific Laurent-Henri Vignaud. Creşterea în rândul persoanelor vaccinate a numărului de cazuri de sindrom Guillain-Barré, o boală rară a sistemului nervos, „conduce la stoparea injectării”.
- Virusul neîncrederii
În 1998, un studiu publicat în prestigiosul jurnal medical The Lancet a sugerat o asociere între vaccinarea ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) şi autism.
Studiul s-a dovedit a fi un „trucaj” al autorului Andrew Wakefield. Însă, nici dezminţirea oficială a revistei, nici lucrările ulterioare care au demonstrat absenţa acestei asocieri nu au reuşit să liniştească temerile. Acest studiu este încă citat în mod regulat de cei care se opun vaccinurilor.
- Gripa H1N1
În 2009, o pandemie de gripă H1N1, cauzată de un virus din aceeaşi familie cu gripa din 1918, a determinat OMS să tragă semnalul de alarmă. Au fost organizate campanii de vaccinare, însă epidemia s-a dovedit mai puţin gravă decât se prevăzuse, provocând 18.500 de morţi.
Milioane de doze au fost aruncate, iar acuzaţiile de gestionare necorespunzătoare au consolidat neîncrederea în privinţa vaccinării în numeroase ţări, unde „antivacciniştii” au evidenţiat cazuri de efecte secundare, totuşi rare.
Vaccinurile coronavirusului
În prezent lupta se dă pe vaccinurile care pot eradica pandemia de COVID-19. La începutul acestei săptămânii a fost aprobat de urgență vaccinul celor de la Pfizer, iar primele 800 de mii de doze vor ajunge în zilele următoare la categoriile de persoane prioritare. Ministrul Sănătății din Marea Britaniea denumit această zi drept Ziua Victoriei.
Autoritățile sanitare din Regatul Unit vor începe marți campania de vaccinare împotriva Covid-19. Un moment istoric, după spusele lor, în lupta cu pandemia care a îngenunchiat o întreagă planetă de aproape un an. Vaccinul cu care vor fi injectați britanicii este cel produs de Pfizer și BioNTech. Ministrul Sănătății britanic, Matt Hancock a subliniat importanța deosebită pe care această zi o are și a denumit-o ZIUA VICTORIEI.
Momentan hub-urile de vaccinare vor fi instalate în 50 de spitale din Anglia, iar în viitorul apropiat urmează să fie organizate alte 1.000 de centre de vaccinare. Fiind necesare două doze pentru fiecare persoană, cele 40 de milioane de doze comandate de britanici vor proteja doar 20 de milioane de oameni. În această primă etapă, doar 800.000 de doze vor fi disponibile.
În Rusia, vaccinarea pe scară largă a început încă de pe data de 5 decembrie. Deși eficiența vaccinului Sputnik V nu a fost demonstrată sută la sută, lucrătorii din domeniul sănătății au început să vaccineze mii de oameni. Pe data de 7 decembrie vaccinul rusesc a ajuns și la personalul militar. Față de serul celor de la Pfizer, vaccinul rusesc trebuie păstrat la doar minus 18 grade celsius.
China a vaccinat deja peste un milion de oameni cu trei vaccinuri diferite. Campania lor a început încă din luna octombrie și sute de oameni au stat la coadă pentru vaccinuri ce nu au teste clinice finalizate. Este vorba despre serurile experimentale de la Sinovac, CanSinoBio și Sinopharm. Deși au luat parte la o operațiune destul de periculoasă, cetățenii chinezi injectați cu serul Sinopharm nu au avut până în acest moment reacții adverse.
Același vaccin a fost administrat și miilor de angajați de front din Emiratele Arabe Unite. Aceștia au avut o încredere deosebită în momentul în care s-au injectat anti-Covid, iar odată cu ei a fost vaccinat și conducătorul Dubaiului.
În Statele Unite ale Americii, pe data de 10 decembrie se va discuta aprobarea vaccinului dezvoltat de Pfizer și BioNtech. Până la finalul lunii, este așteptată și decizia Uniunii Europene cu privire la aprobarea aceluiași vaccin. De această decizie va depinde și soarta României, care deja a început campaniile de informare și instalarea câtorva puncte de vaccinare.
