Prevederea operaționalizării registrului electronic al conturilor era în vigoare din 2015, însă timp de cinci ani, ANAF-ul nu a făcut nimic în această privință. Despre problemele pe care le pot întâmpina oamenii de rând din cauza acestei prevederi a vorbit Adrian Câciu, analist economic: „Practic banii din diaspora intră în țară prin intermediul conturilor bancare fără a fi făcută dovada impozitării în țară de origine și atunci lipsa acestei dovezi, ANAF-ul poate să impună în România, un impozit pe venit de 10 la sută și ne trezim cu conturi sau cu sume de două ori impozitate, discutăm aici de patru, cinci miliarde de euro care intră anual în România”.

Potrivit specialiștilor, trebuie luat în calcul și aspectul prin care 60 la sută dintre sumele trimise din diaspora sunt sume obținute la negru, pentru care peste trei milioane de români aflați afară lucrează fără forme legale, astfel sumele care intră în țară vor fi impozitate.

„ANAF, în paralel, n-a creat și un sistem informatic rogatoriu împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, prin care să se evite dubla impunere, adică orice sumă transferată din afară să aibă la bază dovada plății taxelor”, mai spune Adrian Câciu, analist economic.

Nevoia de respectare a termenului limită a obligat ANAF-ul să implementeze acest registru central, a lăsat lacune mari în privința punerii acestuia în practică.

Adrian Câciu adaugă: „Eu cred că s-au pripit din perspectiva acestei aplicări, pentru că acest registru trebuia aplicat doar după ce se realiza un soft care să integreze baza de date de la Oficiul de Combatere a Spălării Banilor, baza de date de la ANAF, bazele de date din sistemul bancar care nu sunt omogene, sunt eterogene. Și d-abia după aceea să facă un soft care să genereze analize de risc automate și să nu lase personalul să interpreteze după cum consideră”.

Problemele care pot apărea în urma acestei prevederi nu sunt doar de ordin economic, iar despre acest lucru a vorbit avocatul Adrian Cuculis: „Practic pentru cineva care nu se consideră cu absolut nimic vinovat și n-are nimic de ascuns, lucru acesta poate fi stânjenitor, din cauză că cineva trage cu ochiul în buzunarul tău electronic, adică în conturile bancare pe care le ai la diverse instituții bancare”.

Avocatul a vorbit și despre scopul pe care această prevedere îl are în acest moment în România: „Din punctul meu de vedere, aceste date, n-au niciun scop, adică sunt prelucrate în mod inutil, pentru că nu ne putem închipui că la câte milioane de conturi sunt, o să avem funcționari care să verifice datele respective, nu nicidecum, până la urmă tot noi avocații, intituțiile bancare, notarii..vom raporta către oficul de combatere a spălării banilor, dacă există niște suspiciuni de fraudă și doar acele dosare vor fi analizate”.

O implementare atât de rapidă a unei astfel de măsuri poate reprezenta un risc ridicat de fraude. „Cert este că dacă și un sigur CNP și o singură adresă dispar în mod inexplicabil sau sunt sustrase informațiile acestea din registru, din punctul meu de vedere este compromis, o întreagă intituție este compromisă și problabil am asista la un dosar colectiv colosal, milioane de români ar cere daune pentru nerespectare a condițiilor de protecție a datelor personale”, mai spune Cuculis.