Începând cu 11 ianuarie ANAF va avea acces complet la toate informațile cu privire la conturile din banci ale oamenilor și firmelor. Acestă procedură devine valabilă în baza Ordonanței emise anul trecut, conform unui document oficial al ANAF. 

„Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare va fi operat din 11 ianuarie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar toate instituţiile care au conturi financiare pentru persoane fizice şi juridice vor fi obligate să trimită Fiscului toate informaţiile financiare pe care le au despre firme şi cetăţeni.”

Acest Registru vine în contextul în care România trebuie să transpună o directivă europeană pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Prin Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare, care a fost reglementat prin OUG 111/2020, Fiscul va putea identifica rapid persoanele fizice şi juridice care deţin sau controlează un cont bancar sau de plăţi identificat prin IBAN.

„Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului sau casete de valori deţinute la o instituţie de credit de pe teritoriul României”, arată noua legislaţie. Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi şi conturi bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului sau casete de valori deţinute la o instituţie de credit de pe teritoriul României.”

În Registru se vor menţiona:

• pentru titularul de cont-client, persoanele care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise şi orice persoană care pretinde că acţionează în numele clientului: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
• pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
• pentru contul bancar sau de plăţi: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului;
• pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoţit de celelalte date de identificare şi durata perioadei de concesionare. Informaţiile sunt păstrate pentru o perioadă de 10 ani de la încetarea relaţiei de afaceri dintre bănci şi clienţi.

Conform Ministerului Finanţelor, accesul la aceste informaţii poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice şi a construcţiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanţării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigaţii, cât şi prin efectele asupra reputaţiei, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacţii ar cunoaşte identitatea beneficiarilor reali.

Conturile Revolut nu pot fi poprite. Deocamdată. În urmă cu câteva luni, Revolut şi-a mutat sediul din Marea Britanie în Lituania, încheind ulterior un parteneriat cu Libra Bank, astfel încât fiecare român să aibă propriul IBAN şi să poată încasa salariul pe cardurile Revolut.

„Practic, Revolut se supune regulilor din Lituania. Asta nu înseamnă că nu colaborează şi cu entităţile fiscale din România, ci doar că este o relaţie indirectă. Adică, pentru a avea acces la informaţiile privind conturile Revolut, care nu este o bancă, ci un fintech, ANAF ar trebui să facă o cerere către Revolut, la sediul central din Lituania. ANAF nu poate avea acces direct la informaţiile privind conturile Revolut din România”, au declarat pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor.

„În situaţia în care Libra primeşte solicitare de la ANAF pentru poprire, noi o transmitem către Revolut. Posesorii de IBAN nu sunt clienţi Libra, să decidem noi poprirea. Posesorii de IBAN ai Revolut sunt clienţii Revolut”, afirma în noiembrie 2020 (când Revolut a anunţat parteneriatul cu Libra Bank) Emil Bituleanu, şeful Libra Internet Bank.

ANAF poate cere executarea activelor unui debitor român aflate în străinătate (inclusiv a unui cont bancar străin) doar dacă anterior a încercat recuperarea creanţelor pe teritoriul României, regulă fiind că recuperarea creanţelor de către autorităţile altui stat are caracter subisidiar.

Doar în anumite condiţii poate ANAF să ceară recuperarea creanţelor debitorilor români cu ajutorul autorităţilor fiscale străine, printre acestea numărându-se: cazul în care în mod evident debitorul nu deţine active pe teritoriul României, sau executarea să pe teritoriul naţional ar cauza dificultăţi disproporţionate.

Doar că Revolut, nefiind instituţie de credit, nu deschide pe numele clienţilor săi conturi bancare pe care ANAF le poate popri.

„Clienţii Revolut au deschise conturi la Revolut în care sunt depozitate de fapt monede electronice, însă nu credem că aceste conturi pot fi poprite în sensul legii române-care se referă la conturi bancare.  Cu toate acestea, autorităţile fiscale (şi în general orice creditor) ar putea considera că aceste monede electronice reprezintă un tip de creanţă pe care Revolut o datorează clienţilor săi la cererea acestora. 

Astfel, ANAF va putea soma Revolut, în calitatea sa de terţ debitor al debitorului român, în vederea plăţii echivalentului în bani a acestor creanţe în anumite conturi indicate pentru recuperarea datoriilor către stat. 

În cazul în care ulterior somaţiei Revolut nu va face plata cerută, ANAF va avea posibilitatea, cel puţin la nivel teoretic, de a popri contul bancar deschis pe numele Revolut – el fiind considerat un terţ poprit şi va putea recupera doar suma de bani datorată de către Revolut clientului său.  Teoretic! Pentru că practic lucrurile nu stau aşa: deocamdată nu există norme în materia fiscală care să ducă la o reglementare simplificată şi mai flexibilă a executărilor silite de acest gen”, susţin specialiştii PeliFilip.