Conferința de presă susținută luni, 20 decembrie, de prim-vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, la sediul PSD – Text integral.
„Bună ziua! Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră de astăzi de la conferința de presă.
Pe primul punct aș dori să vă comunic câteva lucruri legate de bugetul Ministerului Transporturilor, așa cum apare el în proiectul de buget care va fi transmis Parlamentului, și anume pot să vă spun că bugetul Ministerului Transporturilor pentru anul 2022 este cu 20,5% în plus față de cât s-a cheltuit în 2021, și anume avem pe liniile mari o alocare de aproape 9 miliarde de lei pe proiecte pe fonduri nerambursabile și 8 miliarde de lei pe bugetul de stat. Deci, vorbim de un buget total la Ministerul Transporturilor de aproape 17 miliarde, față de undeva în jur de 14 miliarde la sfârșitul anului 2021. Vreau să vă spun că în acest moment suma pe fonduri nerambursabile, cele 9 miliarde de care vă aminteam, este cu aproximativ 2 miliarde mai mare decât în 2021. Asta înseamnă că la anul vor fi foarte multe proiecte care se vor desfășura pe această componentă.
De asemenea, pot să vă mai anunț că la anul, din ce inventar am făcut până acum, se vor semna cele mai multe contracte de investiții din istoria Ministerului Transporturilor. Am văzut că sunt tot felul de discuții în spațiul public și eu vă asigur că acest lucru va fi valabil și aceste contracte se vor ridica în jurul sumei de 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record absolut. Aici vorbim de toate tipurile de transport. Din acest punct de vedere, ne calibrăm activitatea pe ceea ce înseamnă toate tipurile de transport, astfel încât să eficientizăm activitatea în Ministerul Transporturilor. E unul dintre ministerele-cheie în PNRR, inclusiv pe anul 2022. Așa cum știți și puteți verifica, în acest moment în transparență publică se află planul investițional pe următorii 10 ani al Ministerului Transporturilor, este pe site-ul Ministerului. Suma totală pe planul investițional este de aproape 73 de miliarde de euro. Până la sfârșitul anului vom aproba acest plan investițional prin hotărâre de Guvern, astfel încât să ne îndeplinim și ultima bornă pe care trebuia să o îndeplinim pe PNRR în 2021, deși aceste lucruri trebuiau să fie făcute mai demult. Au stat la sertar, ca să fiu cât se poate de clar.
Al doilea punct pe ordinea de zi e cel legat de o situație pe care dumneavoastră ați văzut-o în această dimineață, cea legată de greva CFR. Am avut în această dimineață întâlniri cu managerii companiilor din CFR. De asemenea, după-masă o să am întâlniri după ședința de Guvern și cu ei, și cu lideri de sindicat. Aș vrea să fiu foarte clar și să vă spun că în acest moment mă aflu în situația următoare ca ministru al Transporturilor, în situația în care niște domni dinaintea mea au promis foarte multe lucruri, au promis că va intra în vigoare Statutul Feroviarilor, au promis liderilor de sindicat în discuțiile de la Ministerul Finanțelor că le vor fi mărite salariile, mă refer la guvernarea care s-a încheiat prin septembrie, și că anumite facilități vor fi puse în practică de la 1 ianuarie. Totul e pe bază de promisiuni. Totodată, pe de altă parte, tot acea guvernare venea și spunea că infrastructura feroviară trebuie să dispară sau să fie tratată la „și altele”. Să știți că în discuțiile pe care le-am avut cu managerii din zona feroviară le-am spus o realitate și nu vreau să fiu acuzat de cei care vor veni după mine că am făcut promisiuni de care să nu țin cont, și anume realitatea care stă în picioare pe zona feroviară este o realitate economică neplăcută sau nesustenabilă, pe orice tip, CFR Infrastructură, Marfă, Călători, unde vreți să discutăm. Este nesustenabilă din punct de vedere economic.
De asemenea, statul român s-a angajat în PNRR în anul 2022 să eficientizeze aceste companii. Sunt angajamente pe care noi ca stat le-am luat și pe care trebuie să le îndeplinim pe parcursul anului 2022. Să știți că sunt dispus la dialog, voi sta de vorbă cu toată lumea, dar voi avea ca coordonate de bază două lucruri: pe de o parte, sustenabilitatea economică, pe de altă parte, jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim pe parcursul anului 2022. Sunt două lucruri de la care n-am cum să abdic și împreună cu managerii și cu liderii de sindicat o să găsim soluții astfel încât veniturile să crească, dar soluții care să fie susținute economic. Dialogul continuă și după ședința de Guvern cu posibile soluții pe care le putem găsi și care să stea în picioare economic.
Am avut soluții și cu ceilalți colegi din Guvern. O să vedem dacă în ianuarie vom putea să discutăm, discuțiile au fost pozitive, fie că vorbim de ministrul Finanțelor, fie că vorbim de alți colegi din Guvern, de o anumită plafonare a prețurilor la energie către beneficiari de tipul CFR, care sunt tot de stat. Aceste lucruri urmează să le detaliem pe parcursul lunilor ianuarie-februarie, astfel încât să mai acoperim din anumite pierderi. Repet, e doar o discuție în acest moment.
Mai e un punct pe care aș vrea să îl închid definitiv, deși am crezut că acest lucru l-am făcut în 2017. Să știți că sunt oameni care se recomandă prin anumite virtuți și există doamna Armand care se recomandă prin gunoi, mult gunoi și mizerii. Aș fi spus că povestea cu cartea e o ciorbă reîncălzită din 2017, dar nici măcar asta să știți că nu e. E doar încă o șobolăneală a doamnei Clotilde Armand. Mă adresez direct doamnei: madame Armand, attention, aici e cartea! Pot să vă spun că ați pierdut încă un război. Se înscrie în șirul multor altora pe care le-ați deschis, începând cu războiul gunoaielor ș.a.m.d. Aș mai vrea ceva să vă transmit, doamnă Armand, și rețineți lucrul ăsta: eu am făcut școala la timp și complet. Vă rog să vă adresați Ministerului Educației și să cereți foile mele matricole de elev, de student și să vedeți, nu vă spun dinainte, să vedeți ce fel de note am luat și ca elev, și ca student!
N-aș fi fost dispus să mai răspund o dată la aceste lucruri dacă doamna Armand n-ar fi considerat că e necesar să îmi atace și familia. Să știți că e josnic să faceți acest lucru, mai ales în ceea ce-l privește pe tatăl meu, cel care și-a dedicat toată viața, dacă vreți, matematicii și pregătirii elevilor din Caraș. Verificați acest lucru! Vă invit să faceți acest lucru.
Dar mai e ceva, pentru bunul Dumnezeu, dumneavoastră vorbiți de educație? Dumneavoastră, doamnă Armand, care ați tăiat bursele elevilor din sectorul 1? Dumneavoastră vă permiteți să faceți acest lucru? Veți să ne dați lecții? Că ați furat voturi a văzut toată lumea, că e mizerie, că sunt șobolani, văd toți locuitorii sectorului 1. Veniți să dați lecții, când ați tăiat bursele elevilor din sectorul 1? În locul dumneavoastră, aș fi mai temperat și m-aș uita în oglindă în fiecare dimineață și aș ieși din această ipocrizie care vă caracterizează.
Întrebare: Care sunt soluțiile ca astăzi să se încheie această grevă?
Sorin Grindeanu: În primul rând, trebuie să se respecte legea în România. Este o grevă și aș face apel la toți ceferiștii să respecte cadrul legal. E o grevă spontană, așa cum știți, n-a fost anunțată. Aici intrăm pe ceea ce înseamnă respectarea legii. Eu sunt dispus – nu vreau să fac promisiuni – cu pixul în mână, cu bugetele în mână, la fiecare dintre aceste companii să găsim soluții care să fie sustenabile economic. În momentul în care vom găsi aceste soluții n-am nici cea mai mică ezitare să fiu de acord, dacă vreți, să aprob măriri de salarii la ceferiști. E o chestiune pe care îmi doresc s-o găsesc ca soluție, dar totodată să știți ceva: CFR a fost privit ca ruda săracă în transporturi în toți acești ani. Tot ce ține de transportul feroviar are nevoie de investiții masive și știți acest lucru. În fiecare zi avem incidente pe calea ferată, avem întârzieri, sunt tot felul de evenimente care nu fac cinste. Ăsta este efectul a 30 de ani de neinvestit în domeniul feroviar. Totodată, vorbim de companii care în acest moment sunt într-o situație dificilă din punct de vedere economic. Trebuie să se aplice planurile de redresare pe care le avem, așa cum v-am spus mai devreme, ca borne pe parcursul anului 2022. Din acel moment, pe un plan foarte clar aprobat de toată lumea, intrăm pe ceea ce înseamnă eficientizare și sunt de acord – ar fi absurd să nu fiu – cu retribuția către salariații CFR. Oricât aș vrea să vă spun acum că voi veni cu măriri extraordinare, să știți că nu vreau să fac acest lucru. Eu nu vreau să fac ceea ce au făcut cei dinaintea mea, „hai să mai amânăm un an, fiți de acord cu anumite lucruri, că vin eu și vă aplic lucrurile de la 1 ianuarie 2022”. Nu vreau să îi mint pe oameni. Poate că sinceritatea mea nu e bună din punct de vedere politic, dar vorbim de o realitate economică și tocmai de aceea vă spuneam mai devreme că încerc să găsesc soluții care să ajute aceste companii pe cheltuieli, cum ar fi acele plafonări ale prețurilor la gaze și energie electrică. Facem aceste discuții, sper să fie încununate de succes. Nu spun că e așa, dar sunt optimist, astfel încât ceea ce vor plăti mai departe aceste companii să fie mai mic ca sume și să putem să găsim rezerve astfel încât să putem crește salariile. Dar vă repet: nu e niciun fel de patimă, nu e nimic, sunt cele două componente de care orice ministru trebuie să țină seama, pe de o parte, componenta economică, pe de altă parte, jaloanele din 2022 care țin de PNRR.
Întrebare: Vor intra modificările din Statutul Feroviarului în vigoare în 2022?
Sorin Grindeanu: Să știți că îmi doresc să intre în vigoare și vor intra în vigoare când vorbim de companii eficiente economic.
Întrebare: Ce înseamnă această eficiență economică?
Sorin Grindeanu: Cred că am fost clar, dacă nu, mai spun o dată: în acest moment vorbim de companii care nu sunt eficiente din punct de vedere economic, o situație pe care, să spunem, am moștenit-o, dar asta nu înseamnă că nu încerc să găsesc soluții pe parcursul anului 2022. Să știți că Statutul Feroviarului trebuie să intre în vigoare, dar va intra atunci când se va aplica la companii care sunt viabile economic.
Întrebare: Cum vedeți să devină viabile?
Sorin Grindeanu: Aplicându-se tot ceea ce înaintea mea s-au angajat cei care au coordonat PNRR și Ministerul Transporturilor că vor face în 2022, și anume eficientizare, fie că vorbim de companii din CFR, și sunt borne la anul…
Întrebare: Dați-ne câteva exemple!
Sorin Grindeanu: Legat de ce?! Poate nu înțeleg eu bine întrebarea.
Întrebare: La ce vă referiți concret?
Sorin Grindeanu: Economic să stea bine în picioare, adică veniturile să fie mai mari decât cheltuielile!
Întrebare: Și eu vă întreb cum ajungem acolo?
Sorin Grindeanu: Asta o să vedem prin dialog și prin găsirea de soluții și pe un plan de restructurare. Nu pot eu să vă spun, sunt planuri de restructurare care nu se fac la o conferință de presă, trebuie să le elaboreze toate aceste companii, să fie aprobate de minister, să vedeți că în momentul în care le vom aproba o să le dăm public, care după aceea să fie transpuse în practică. Deocamdată suntem în stadiul de elaborare de strategii, aici am găsit Ministerul.
Întrebare: Anul acesta care ar fi fost impactul aplicării Statutului?
Sorin Grindeanu: Haideți să vă spun altcumva: dacă am mări cu 10% salariile în acest moment, să spunem cu inflația, impactul e undeva peste un miliard. Ăsta este impactul acum, astăzi, când vorbim, nu de Statutul Feroviarului, care înseamnă și mai mult, undeva la 40%. Dacă acum am aplica o mărire cu 10%, cu rata inflației, impactul pe bugetul total e de aproape 1 miliard 100 de milioane. În acest moment, vă spun sincer că aceste resurse nu există și eu aș vrea să înțeleagă toată lumea că e nevoie de acești pași pe care vi-i i-am explicat mai devreme și pe care suntem obligați să-i facem. Dacă nu, o să găsim cum au găsit cei dinaintea mea soluții de cârpeală, să tot ducem aceste companii în spate, companii esențiale din punctul meu de vedere pentru orice stat european, și o să îi pasez mingea celui care vine după mine. Cred că trebuie să așezăm lucrurile într-o altă formă și suntem și obligați să facem lucrul ăsta în PNRR în 2022.
Întrebare: Ați discutat despre amendamente la buget?
Sorin Grindeanu: Haideți să îl aprobăm prima oară. Eu tot timpul cred că e loc de mai bine. Haideți să îl aprobăm prima oară în ședința de Guvern, să vedem ce idei pot să aibă în Parlament colegii parlamentari, dar e clar că pe liniile mari, să zicem, cam așa va arăta bugetul, așa cum e pus în transparență publică. Asta nu înseamnă că nu pot veni idei foarte bune din Parlament.
Întrebare: Se poate ajunge la un 7% investiții?
Sorin Grindeanu: Haideți să vă răspund pe domeniul meu: anul trecut la buget, pe ce înseamnă fonduri nerambursabile, au fost 8 miliarde. Așa a fost strigarea de început a fostului ministru pe bugetul de anul trecut. Nu s-au cheltuit, am închis la 7, vă rog să verificați. Eu am preferat să fiu ponderat anul acesta și am trecut pe fonduri nerambursabile 9 miliarde pe care le vom cheltui. Asta nu înseamnă că nu putem să facem mai mult, pe Titlul 58 vorbim de fonduri europene, că nu putem să trecem de 9 miliarde. Deocamdată, repet, 7 miliarde, cu atât ne închidem anul acesta, pe proiectul de buget pe 2022 vorbim de 9 miliarde, deci o creștere de aproximativ 25% pe care o voi face și aceste cheltuieli se vor face pe fonduri nerambursabile. Dacă lucrurile vor fi turate la maxim, toate mecanismele vor merge foarte bine, eu sper să cerem mai mult la prima rectificare pe acest Titlu 58.
Întrebare: Câți kilometri de autostradă veți da în folosință anul viitor?
Sorin Grindeanu: Hai să vă spun câți am dat anul ăsta, e o realitate, am preluat acest Minister la sfârșit de noiembrie cu 0 kilometri dați în folosință anul acesta.
Întrebare: E o conjunctură!
Sorin Grindeanu: Nu, e o realitate. În 25 noiembrie 2021, de la 1 ianuarie 2021, zero kilometri. S-au forțat anumite lucruri, știți foarte bine de Sebeș-Turda ș.a.m.d. Am ajuns la aproximativ 30 de kilometri, ceea ce reprezintă foarte puțin, să fiu foarte clar. Pe parcursul anului viitor, din tot ce am văzut până acum, sunt optimist. Sunt contracte în derulare, așa cum știți, sunt optimist pe ceea ce înseamnă lotul 2, la cum au început să lucreze pe lotul 3, dar cu atenționare și pe lotul 1, la Craiova-Pitești. Dacă se vor ține de muncă, eu zic că vor putea să și respecte termenii contractului, ca să fiu foarte clar. De asemenea, cred că important ca investiție, pentru că în acest moment e cea mai mare investiție din Europa de acest tip, și anume podul de la Brăila spre Deltă, spre Tulcea. Așa cum știți, am fost acolo în urmă cu două săptămâni și ei sunt optimiști, deși termenul nu e la sfârșitul anului, că vor putea să dea în folosință dacă reușesc să depășească anumite impedimente. Există semne bune pe lotul 1 de la Sibiu la Boița, pe tronsonul Sibiu-Pitești. Ceea ce vreau să vă spun în schimb este că vorbim de contracte aflate în vigoare. Sunt unele care au termen, cum v-am spus, undeva la jumătatea anului pe drumul expres pe anumite loturi, Craiova-Pitești, și celelalte sunt într-o formă în care contractul nu e neapărat ca termen anul viitor, dar, și am spus și la început, anul viitor este esențial pentru semnarea de contracte pe zona Moldovei, fie că vorbim de A7, de A8 sau de A13. Nu există importanță mai mare pe parcursul anului viitor decât să semnăm aceste contracte pe zona Moldovei și se va începe acest lucru. Eu vă spun ca timing, pe tot ce înseamnă Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău și în sus, toate aceste lucruri se vor desfășura pe parcursul anului viitor. E extrem de important pentru ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii de transport. Dar mai propun ceva, că tot m-ați provocat, ca anumite termene, de exemplu la începutul anului la Ministerul Transporturilor la CNAIR a fost o licitație pentru studiul de fezabilitate pe drumul expres Craiova-Lugoj, pe zona de sud. Vă repet, studiu de fezabilitate, atât! Știți cât au considerat necesar mai-marii Ministerului în acel moment să pună ca perioadă de realizare a studiului de fezabilitate? Patru ani! Știți cât au considerat necesar să pună în studiul de fezabilitate tot la începutul anului pe o licitație deja încheiată pe studiu de fezabilitate plus proiectare pe Ploiești-Brașov, această celebră autostradă de care românii au nevoie? Doar studiu plus proiect, la începutul anului? Șase ani! Șase ani, vă repet! Asta este realitatea pe care am moștenit-o, șase ani nu execuție, studiu de fezabilitate plus proiectare. Despre asta discutăm! Asta este ce vine din spate și cu asta voi încerca să mă lupt pe parcursul anului viitor, astfel încât să scurtăm toate aceste termene care mi se par de domeniul fantasticului. Nu se poate să ai patru ani studiu de fezabilitate, nu proiectare, pe drum expres Craiova-Lugoj. Este noaptea minții!
Întrebare: Voiam să vă întreb de acea autostradă nemțească de la Giurgiu, ce ar trebui să însemne pentru traficul din Vamă?
Sorin Grindeanu: În primul rând, sunt bucuros că se țin de termen. Am fost în urmă cu două săptămâni și mă bucur de întrebarea dumneavoastră, am să îi felicit pe cei care înțeleg să își păstreze termenii contractelor, unii dintre ei termină mai repede, cum e cazul inclusiv al acestui drum. Nu e o investiție foarte mare, haideți să ne înțelegem, să ne lăudăm cu 5 kilometri de variantă ocolitoare cu care să facem acum nu știu ce inaugurări fastuoase nu e cazul! Dar este o lucrare de care era nevoie pentru a ieși din țară sau a intra într-un mod decent. Mă bucur că constructorul a înțeles să păstreze angajamentul pe care și l-a luat împreună cu toți ceilalți care au contribuit la realizarea proiectului în urmă cu trei-patru săptămâni.
Întrebare: Ce mesaj aveți pentru oamenii care se duc astăzi la gară și au pierdut avionul?
Sorin Grindeanu: CFR Călători a transmis comunicate. Le cer să comunice foarte mult în acea perioadă, am transmis scuzele de rigoare și îmi doresc ca toate aceste neplăceri să poată fi eliminate în perioada următoare. De aceea, după-masă o să continuu dialogul.
Întrebare: Vor fi despăgubiți acei oameni?
Sorin Grindeanu: Eu cred că tot ceea ce ține de neîndeplinirea unui contract, când cumperi un bilet e vorba de un contract, trebuie să fie despăgubit.
Vă mulțumesc!”
