Premierul Marcel Ciolacu a luat decizia de a nu pune pe ordinea de zi a Guvernului, cel puțin în următoarele luni, proiectul de Ordonanță prin care se introduce în România așa-numitul „CNP fiscal”. Mai exact, șeful Executivului consideră că pentru orice modificare a cadrului și legislației fiscale trebuie o consultare publică largă, cu toate categoriile socio-profesionale. În plus, social democrații denunță graba lui Marcel Boloș, CNP-ul fiscal fiind parte din angajamentul Guvernului de reforma fiscală în 2025.

La 31 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (Detalii). În proiect, Finanțele propun introducerea Numărului de Identificare Digitală, ca alternativă la CNP – adică așa-numitul „CNP fiscal”.

„Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului”, se arată pe site-ul Ministerului.

Social democrații sunt însă de părere că graba Ministerului de Finanțe de a impune acest proiect este nejustificată, pentru că el trebuie să facă parte din reforma fiscală pe care România s-a angajat față de Comisia Europeană să o efectueze până în 2025.

Ciolacu: nicio modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică

La începutul ședintei de Guvern de la 26 iulie, premierul a spus că toate măsurile fiscale trebuie să aibă și acordul mediului privat și al societății civile.

„O altă decizie majoră este că în Guvern nu mai poate intra de acum înainte vreo modificare de natură fiscală fără să existe în prealabil o consultare publică finalizată și un acord cu mediul privat și societatea civilă. Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, de exemplu, până când nu parcurg acest traseu. Cred că așa este corect și aceasta este așteptarea românilor și a mediului de afaceri”, a spus Marcel Ciolacu.

Ministrul Finanțelor a declarat recent, într-o emisiune TV, că instituția pe care o conduce intenționează să implementeze CNP-ul Fiscal începând cu anul 2025 și că măsura este încă în dezbatere la Minister. Conform ministrului, ea va ajuta nu la monitorizarea cumpărăturilor, ci la obținerea unui credit fiscal pentru cei care doresc.

Reforma fiscală trebuie efectuată, conform PNRR, în 2025 cu efecte în 2026

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat în repetate rânduri că „reforma fiscală se va discuta la începutul anului viitor, se va aproba la jumătatea anului, cu şase luni înainte de a începe un an fiscal”. Acest lucru înseamnă că măsurile din reforma fiscală vor fi aplicate din anul fiscal 2026.

Șeful Executivului afirma, în iunie, că va exista o reformă fiscală, dar asta nu înseamnă că vor fi introduse mai multe taxe și „sub nicio formă” nu se va mări TVA la alimente și medicamente. El nu a exclus ca România să rămână cu cota unică, dar a precizat că România nu mai are în acest moment o cotă unică și este nevoie de o dezbatere publică în acest sens. În ce privește impozitarea progresivă, el a spus că aceasta poate fi pe venituri excepționale sau pe praguri pe venituri cumulate.

„Va fi o reformă fiscală. O reformă fiscală nu înseamnă că vor fi introduse mai multe taxe”, a spus Marcel Ciolacu.

Chiar și ministrul Finanţelor Marcel Boloş spunea, în februarie, că abia în 2025 va fi gata reforma fiscală, cu aplicabilitate din 2026

„Anul 2024 a fost anul declarat cu zero impozite şi taxe şi acest lucru este legiferat în Legea bugetului de stat. Dar angajamentul pe care îl avem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul străin. Ştie toată lumea că avem această sarcină, acest angajament faţă de Comisia Europeană şi va trebui să ni-l onorăm pentru a putea continua implementarea PNRR. Cererea de plată numărul patru este una dintre cele mai grele din perspectiva reformelor, pentru că ea include atât reforma pensiilor generale, cât şi reforma salarizării unice, dar şi reforma impozitelor şi taxelor. Acum, discutând foarte pragmatic şi realist, şi tehnic, cred că în prima jumătate a anului 2025 se vor lua măsurile fiscale, care probabil vor intra în vigoare începând cu 1 iulie 2025. Acest lucru rămâne de văzut, ce va stabili noul guvern”, a spus Boloș, la Digi24.