O ambiguitate legislativă din Codul fiscal creează premisele impozitării progresive a câştigurilor de capital din fondurile de pensii private, asimilate în mod eronat cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu (cunoscute public ca pensii speciale) începând cu 1 ianuarie 2024. Avertismentul vine din partea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Potrivit unui comunicat oficial, în aceste condiţii, în loc de impozitarea plăţilor din fondurile de pensii private cu cota normală de 10% (ca în prezent şi precum la pensiile plătite din sistemul public), de la 1 ianuarie 2024 regimul fiscal riscă să devină cel cu cotele progresive de 15% sau 20%, aplicabil câştigurilor de capital, cel mai nefavorabil dintre toate produsele de economisire / investire din România.
„Aplicarea acestor prevederi ar fi injust de penalizatoare pentru participanţii la fondurile de pensii private şi beneficiarii plăţilor, astfel că APAPR a demarat, în dialog instituţional cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP), procedurile pentru clarificarea cât mai urgentă a acestei ambiguităţi legislative. Mai precis, APAPR solicită, inclusiv public, modificarea prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului a Codului Fiscal (Art. 100 şi Art. 101) pentru a oglindi în mod corect diferenţa dintre principiul contributiv care guvernează prin excelenţă pensiile private şi cel necontributiv al pensiilor speciale. În esenţă, APAPR solicită menţinerea cotei actuale de impozitare de 10% în locul aplicării cotelor de 15% sau 20%”, se precizează în comunicatul APAPR.
Reprezentanţii Asociaţiei arată că miza acestei clarificări legislative constă în plăţi de miliarde de lei anual către sute de mii de români, nivelul plăţilor realizate de fondurile de pensii private fiind în creştere exponenţială.
Până în prezent, toate fondurile de pensii (Pilonul iI şi Pilonul III) au făcut plăţi în valoare totală de peste 2,36 miliarde de lei către aproape 210.000 de beneficiari, precizează APAPR. Doar pe Pilonul II, plăţile sunt estimate să ajungă la 1 miliard de lei în 2023, aproape cât suma de 1,1 miliarde de lei plătită în cei 15 ani din perioada 2008-2022, iar ritmul de creştere exponenţial este estimat să continue şi anii următori.
