Investițiile fără precedent sub Guvernul Marcel Ciolacu au plasat România în topul european din perspectiva creșterii economice și a transformat țara noastră într-o țintă majoră pentru marile companii globale. Acești factori se reflectă și în faptul că țara noastră a devenit o piaţă de muncă atractivă pentru lucrătorii din afara UE.
Datele de la Knomad, o platformă susţinută, printre altele, de Banca Mondială, arată că sumele pe care lucrătorii străini le trimit din România către alte destinaţii, au depăşit anul trecut, pentru prima dată, pragul de un miliard de dolari. Potrivit aceleiași surse, doar în ultimul deceniu suma aproape s-a triplat, de la 485 milioane de dolari în 2013 la 1,424 miliarde de dolari anul trecut.
„România a ajuns într-o poziţie în care începe să devină atractivă pentru forţa de muncă din străinătate. Majoritatea celor care vin sunt la origine din ţări asiatice, unde nivelul de salarizare e mult sub cel din țara noastră“, susține analistul Aurelian Dochia.
În 2023, circa 130.000 de muncitori străini din afara Uniunii Europene lucrau în România, relevă datele Inspecției Muncii. Ținând cont că aceşti oameni au trimis către ţările lor de origine circa 1,4 mld. dolari, rezultă că media veniturilor pentru fiecare angajat este de 900 de dolari (830 de euro) pe lună.
Sub Guvernarea PSD, nu doar lucrătorii străini vin în țara noastră, ci și românii se întorc acasă
Creșterea economiei României, prin politicile Guvernului condus de Marcel Ciolacu, s-a reflectat și într-un progres constant al salariilor. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în luna mai 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 8.355 lei. Totodată, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,7% față de mai 2023, la 5.118 lei, menționează INS.
Aceste cifre sunt atractive pentru muncitorii asiatici care vin în țara noastră pentru a lucra în construcţii, în industria auto sau în HoReCa, însă au reliefat și un alt fenomen important. S-a redus considerabil numărul românilor care pleacă să lucreze în alte țări, și, în același timp, a crescut substanțial cel al românilor din diasporă care decid să revină în țară.
Potrivit statisticilor oficiale, în Italia, țara cu cei mai mulți rezidenți români, numărul lor a scăzut în trei ani, cu peste 60.000 – câți populează, de pildă, un oraș precum Târgoviște. Datele mai arată faptul că, raportat la 2022, anul trecut reducerea numărului de români rezidenți în Peninsulă a fost de 18%, iar în momentul de față 25-30% dintre cei aflați în această țară iau în calcul revenirea în țară.
Același fenomen al migrației negative este înregistrat și în Spania, a doua țară de destinație a românilor. În plus, potrivit unui sondaj realizat pe Grupul românilor întorși acasă, de pe Facebook, cele două țări amintite sunt depășite net de Marea Britanie în ceea ce privește numărul celor care au revenit în țară sau intenționează să o facă, ponderea acestora fiind de 51%.
Este un efect direct al faptului că s-au redus decalajele, iar românii găsesc acum acasă salarii aliniate cu cele de afară, mai ales în domeniile tehnice, unde e nevoie de personal calificat. În plus, prin politicile sociale implementate de PSD, s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește valoarea salariului din perspectiva parității de cumpărare. Măsurile-cheie precum limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază și plafonarea facturilor la energie, au temperat creșterile de prețuri la aceste produse și servicii, care dețin o cotă importantă din cheltuielile zilnice ale românilor.
Conform datelor Eurostat, consumul mediu pe cap de locuitor din România a atins 89% din media europeană, țara noastră depășind Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, precum și toate celelalte țări din Europa de Est, cu excepția Lituaniei. Înregistrând un avans de 4 procente față de 2022, România are a doua cea mai mare creștere din Europa, fiind devansată doar de Turcia, cu o creștere de 6%.