Studiul Economic 2024 pentru România elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a fost lansat marţi, la Palatul Victoria, în cadrul unui eveniment găzduit de premierul Marcel Ciolacu, în prezenţa secretarului general al OCDE, Mathias Cormann. 

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că este al doilea studiu consecutiv realizat de OCDE după cel din 2022. „Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament”, a arătat șeful executivului.

„Sigur, în mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau spațiul Schengen. Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit tvrinfo.ro.

El a explicat că studiul evidențiază reziliența economiei românești în fața șocurilor diverse – de la pandemie la criza energetică și la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În raportul publicat marți sunt evidențiate progresele realizate de autorități ca urmare a recomandărilor din 2022. Printre acestea se numără planul de consolidare fiscală pe termen scurt și mediu și pentru reducerea deficitului bugetar, dar și pentru a reforma sistemul de pensii.

„Am făcut pași importanți pentru îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, dar și pentru operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, precum și pentru combaterea corupției.
De asemenea, pentru a susține persoanele care caută un loc de muncă, investim în îmbunătățirea accesului digital la serviciile oferite de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. În plus, investim în renovarea școlilor sau dotarea cu echipamente IT inclusiv în zonele defavorizate, ca parte a Programului Național pentru reducerea abandonului școlar”, a exemplificat șeful executivului.

Marcel Ciolacu și-a exprimat dorința ca anul 2026, anul următorului raport, să fie și anul aderării României la OCDE.

Procesul de aderare a fost conceput pentru a fi un proces transformator, a subliniat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

Economia României, în urma unor șocuri externe majore, a demonstrat o reziliență reală în ultimii ani, a explicat oficialul.

El a atras atenția că deficitul bugetar este în continuare prea mare.

Potrivit raportului, în ciuda crizei energetice, a existat o creștere constantă a activității, iar piața muncii începe să arate semne de relaxare.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică estimează o creștere a PIB-ului real cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% în 2025.

Reformele în curs de derulare în domeniul pensiilor și alinierea vârstelor de pensionare cu noua lege a pensiilor vor îmbunătăți viabilitatea financiară pe termen lung a sistemului, notează experții evaluatori.

Indicatorii sectorului bancar sunt sănătoși, potrivit OCDE. De asemenea, se implementează noi inițiative pentru a elimina lacunele fiscale și pentru a consolida aplicarea legii.

Recomandările OCDE

OCDE recomandă în primul rând menținerea unei politici monetare stricte, pentru a asigura alinierea inflației la ținta BNR.

La acest obiectiv se adaugă:

• reducerea deficitului bugetar și continuarea consolidării bugetare pentru a alinia politicile fiscale și monetare;
• stabilirea unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice;
• continuarea utilizării analizei cheltuielilor pentru a îmbunătăți eficiența guvernamentală;
• evitarea subminării capacității administrației publice în contextul gestionării creșterilor salariale în domeniul public;
• continuarea implementării legislației existente privind utilizarea analizei cost-beneficiu pentru investițiile publice majore;
• continuarea eforturilor de modernizare a administrației fiscale pentru a îmbunătăți conformitatea și a crește veniturile fiscale;
• îmbunătățirea echității și eficienței sistemului fiscal și continuarea măsurilor în curs de desfășurare destinate eliminării excepțiilor fiscale sectoriale și extinderii bazei de TVA pentru o aplicare mai uniformă;
• continuarea implementării rapide și eficiente a fondurilor UE pentru a stimula productivitatea și nivelul de trai, având în vedere că tensiunile geopolitice în creștere din regiune ar putea afecta în continuare cererea.

România se află în plin proces de aderare la OCDE. Este evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizaţiei conform Foii de parcurs ce stabileşte termenii şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum şi un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediţiei curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei, a precizat Guvernul.

„Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce priveşte dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât şi printr-un dialog susţinut cu organizaţia şi cu statele membre”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, potrivit comunicatului Guvernului.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la 2 ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere şi candidate.

De asemenea, studiul indică modalităţile de îmbunătăţire a performanţei economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de aliniere a României la standardele organizaţiei.

„Pentru România, aderarea la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanţă strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esenţial pentru evaluarea performanţei economice şi orientarea politicilor în domenii de o importanţă deosebită pentru România”, a transmis Guvernul.

La evenimentul de la sediul Guvernului sunt prezenţi membri ai Comitetului Naţional pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanţi ai instituţiilor publice implicate în realizarea studiului, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sindicatelor.