Procedura de alegere a noului preşedinte al Italiei, care se desfăşoară de lunea trecută în parlamentul de la Roma, s-a accelerat vineri, când au avut loc două tururi de scrutin, relatează AFP. Nici de această dată nu s-a întrunit majoritatea pentru vreunul din candidaţi.
Până acum au avut loc cinci runde de vot, iar următoarea este programată în cursul serii.
Deşi toate partidele parlamentare, cu excepţia Fratelli d’Italia, de extremă dreaptă, fac parte din coaliţia care susţine guvernul condus de premierul Mario Draghi, nu s-a ajuns la un consens între stânga, dreapta şi Mişcarea 5 Stele pentru desemnarea unui nou şef al statului. Draghi părea favorit înaintea alegerilor, însă mulţi deputaţi se tem că plecarea lui de la conducerea guvernului va destabiliza executivul, putând duce chiar la alegeri anticipate.
Actualul preşedinte al republicii, Sergio Mattarella, a anunţat de la început că nu doreşte un nou mandat.
În turul al cincilea, partidele de dreapta – Liga, Forza Italia a fostului premier Silvio Berlusconi şi Fratelli d’Italia – au susţinut candidatura preşedintei Senatului, Elisabetta Casellati, apropiată de Berlusconi. Formaţiunile de stânga şi Mişcarea 5 Stele s-au abţinut de la vot, potrivit Agerpres.ro.
Casellati, în vârstă de 75 de ani, catolică, adversară a avorturilor, a obţinut doar 382 de voturi, deşi ar fi trebuit să întrunească 453 din partea partidelor care o susţin, ceea ce potrivit AFP pune la îndoială şansele ei la următoarele tururi de scrutin.
Fostul prim-ministru Giuseppe Conte a declarat, în numele Mişcării 5 Stele, că soluţia poate fi doar o candidatură de înalt nivel, care să întrunească un consens larg şi să fie complet deasupra partidelor.
Preşedintele Italiei este ales pentru un mandat de şapte ani de membrii celor două camere ale parlamentului, alături de reprezentanţi ai regiunilor Italiei; în total, sunt aproximativ 1000 de „mari electori”. Rezultatul este de obicei greu de anticipat. În 1971, Giovanni Leone a fost ales abia după 23 de tururi de scrutin.
