Descoperirile privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm, eficiente împotriva COVID-19, le-au adus Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2023 biochimistei maghiare Katalin Karikó şi imunologului american Drew Weissman, a anunţat, luni, secretarul comisiei de Medicină Thomas Perlmann.
Descoperirile celor doi laureaţi ai Premiului Nobel au fost esenţiale pentru dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care a început în 2020, scrie news.ro
Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat în mod fundamental înţelegerea noastră despre modul în care ARNm interacţionează cu sistemul nostru imunitar, laureaţii au contribuit la ritmul fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din epoca modernă, potrivit Institutului Karolinska.
Datorită progreselor înregistrate în biologia moleculară în ultimele decenii, au fost dezvoltate vaccinuri bazate pe componente virale individuale, mai degrabă decât pe virusuri întregi. Părţi ale codului genetic viral, care codifică de obicei proteine care se găsesc la suprafaţa virusului, sunt folosite pentru a produce proteine care stimulează formarea de anticorpi care blochează virusul. Exemple sunt vaccinurile împotriva virusului hepatitei B şi a papilomavirusului uman. Alternativ, părţi din codul genetic viral pot fi mutate pe un virus purtător inofensiv, un „vector”. Această metodă este utilizată în vaccinurile împotriva virusului Ebola. Atunci când sunt injectate vaccinurile vectoriale, proteina virală selectată este produsă în celulele noastre, stimulând un răspuns imunitar împotriva virusului vizat.
Producerea de vaccinuri bazate pe virusuri întregi, proteine şi vectori necesită o cultură celulară la scară largă. Acest proces, care necesită multe resurse, limitează posibilităţile de producere rapidă a vaccinurilor ca răspuns la epidemii şi pandemii. Prin urmare, cercetătorii au încercat de mult timp să dezvolte tehnologii de vaccinare independente de cultura celulară, dar acest lucru s-a dovedit a fi o provocare.
Biochimista maghiară Katalin Karikó s-a dedicat dezvoltării unor metode de utilizare a ARNm pentru terapie. La începutul anilor 1990, când era profesor asistent la Universitatea din Pennsylvania, a rămas fidelă viziunii sale de a realiza ARNm ca terapie, în ciuda dificultăţilor întâmpinate în a convinge finanţatorii cercetării de importanţa proiectului său. Un nou coleg al lui Karikó la universitatea sa a fost imunologul Drew Weissman. Acesta era interesat de celulele dendritice, care au funcţii importante în supravegherea imunitară şi în activarea răspunsurilor imune induse de vaccinuri. Stimulată de idei noi, între cei doi a început curând o colaborare fructuoasă, axată pe modul în care diferite tipuri de ARN interacţionează cu sistemul imunitar.
Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.
