Parlamentul European, rezultat în urma alegerilor europene din 6 – 9 iunie, se reuneşte, marţi, în sesiune constitutivă. Principalele puncte ale agendei sunt alegerea conducerii şi supunerea la vot a propunerii ca Ursula von der Leyen să primească un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene, relatează Agerpres.

În prima zi a sesiunii, cei 720 de eurodeputaţi îl vor alege pe viitorul preşedinte al Parlamentului European pentru următorii doi ani şi jumătate. Malteza Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European (PPE), are toate şansele de a obţine un nou mandat.

Tot marţi vor fi aleşi cei 14 vicepreşedinţi ai Parlamentului European. Este de aşteptat ca majoritatea dintre aceştia să fie reprezentanţi ai PPE, ai social-democraţilor (S&D) şi ai liberalilor (Renew), grupuri politice care împreună au 401 eurodeputaţi.

Miercuri dimineaţă, Parlamentul European va face o declaraţie despre necesitatea continuării sprijinului UE pentru Ucraina.

În cursul după-amiezii vor fi aleşi cei cinci chestori ai Parlamentului European şi va fi stabilit numărul de membri ai fiecărei comisii de specialitate a PE. Componenţa acestora va fi anunţată în 19 iulie.

Eurodeputaţii se vor pronunţa prin vot joi pentru a valida sau nu al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene. Acest vot de confirmare se va desfăşura pe 18 iulie la ora locală 13:00 (11:00 GMT), după ce dimineaţă Ursula von der Leyen va face o declaraţie în plenul PE.

Pentru a fi aleasă preşedintă a Comisiei Europene, politiciana germană în vârstă de 65 de ani are nevoie de voturile a cel puţin 361 dintre cei 720 de eurodeputaţi.

La Consiliul European din 27-28 iunie, liderii statelor membre au ajuns la un acord asupra funcţiilor de top din UE, fără însă a exista consens. Şefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, iar premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar ‘Patrioţi pentru Europa’, care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.

Partidul Popular European (PPE), din care provine Von der Leyen, este în continuare prima forţă politică din Parlamentul European, având 188 de aleşi după scrutinul european din iunie. Social-democraţii (S&D) au obţinut 136 de locuri, iar liberalii (Renew) 77 de locuri. Coaliţia ce reuneşte în mod tradiţional aceste trei partide ar furniza astfel suficiente voturi pentru a asigura realegerea Ursulei von der Leyen.

Însă niciunul dintre cele trei grupuri menţionate mai sus nu este ferit de posibile dezertări, ceea ce l-ar putea determina pe fostul ministru al apărării german să solicite sprijinul Verzilor (53 de locuri), pentru siguranţă.

În schimb, orice eventual apel al Ursulei von der Leyen la membrii grupului de extremă dreapta ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni, 78 de membri), asociat şefei guvernului italian Giorgia Meloni, constituie o ”linie roşie” pentru S&D, Renew şi Verzi, conform tvrinfo.ro.