Cât ne costă democraţia? Este întrebarea pe care ne-o punem aproape la fiecare pas. Merită efortul? Americanii spun că democraţia este costisitoare iar dacă nu-ţi permiţi cheltuiala atunci obţii tiranie, într-un fel sau altul.
Metropola TV a făcut pentru dumneavoastră un calcul al costurilor legate de organizarea alegerilor: 1 miliard de euro în 30 de ani. Dacă a meritat, concluzia o va trage fiecare dintre dumneavoastră.
Alegerile libere sunt poate cel mai important câştig de după 1989. Ştiţi însă cât am cheltuit, din bani publici, pentru organizarea acestor alegeri? 945 milioane de euro din 2000 încoace, plus echivalentul a 60 de milioane de euro la scrutinurile din perioada 1990-1996. 1 miliard de euro în total. Cel mai scump episod electoral este cel din această toamnă, alegerile locale: 200 milioane de euro. Depășește chiar întreg anul electoral 2016, când s-au cheltuit 130 milioane de euro.
Cel mai scump episod electoral este cel din această toamnă, de la alegerile locale: 200 milioane de euro. Depășește chiar întreg anul electoral 2016, când s-au cheltuit 130 milioane de euro. Din taxele şi impozitele plătite de dumneavostră au fost subvenţionate şi partidele politice: peste 50 de milioane de euro în 30 de ani. De exemplu, numai anul trecut partidele au cheltuit pentru promovare electorală aproape 9 milioane de euro. Milioane decontate din bani publici.
Din păcate, democraţia ne-a adus şi libertatea de a fura, de a demola. În primul caz, potrivit cifrelor disponibile, au dispărut 13,1 miliarde de euro – fie că vorbim de falimentul băncilor din anii 90, de dosarul „CEC-uri pentru Dacii”, jocuri piramidale sau dosarele proprietaţilor retrocedate.
Iar libertatea ne-a mai adus o teribilă putere: aceea de a demola fără discernământ. Un caz aparte este distrugerea industriei comuniste. Potrivit unor studii universitare, 35-40 la sută din capacităţile distruse puteau fi salvate şi eficientizate. Asta înseamnă o pierdere de 74 miliarde de euro, în echivalent.
Putem adăuga la costuri democratice şi evaziunea fiscală, cu o rată anuală de 15-18 miliarde de euro. Iar dacă facem un total pentru cei 30 de ani trecuți, la capitolul „costuri ale democraţiei” obţinem o sumă uriașă, cam cât PIB-ul național pe 1 an: 190 miliarde de euro!
Dar poate că unii dintre noi au un nivel de trai mai ridicat față de momentul 1989. Avem aproape 11.000 de milionari dar şi peste 4 milioane de români care trăiesc la limita sărăciei. Rata analfabetismului funcțional a ajuns la 45 la sută. Și nici nu mai suntem în stare de mare lucru: 70-75 la sută din alimente sunt din import.
Ce-am câştigat și ce am pierdut, de fapt? Aici, fiecare dintre dumneavoastră trebuie să-și facă propriile evaluări și, implicit, să decidă la fiecare ciclu electoral ce are de făcut.
