În bunul simț al înțelepciunii populare, am aflat că PNRR conține 42 de reforme și 71 de investiții. În total zic, pentru că la fiecare „pilon” al dezvoltării românești guvernul a trecut cu mândrie cam la câte reforme și câte investiții s-a gândit. Sigur, chiar dacă după aceste precizări nu se detaliază nimic, chiar dacă nu știu experții guvernului câte blocuri vor fi „reconstruite” energetic (se spune că între 1.000 și 1.500), chiar dacă… totul este OK! Așa a spus premierul Cîțu. Senzația generală este că premierul nu a discutat mai nimic cu specialistul Cristian Ghinea, cel care conduce Ministerul Fondurilor Europene. Sau au discutat, dar domnul Ghinea l-a aburit pe șeful Guvernului României. Evident, există și varianta a treia, nici unul dintre cei doi nu a priceput cum vine treaba cu PNRR.
Să mai explicăm o dată. Planul acesta național ar trebui să se refere la reforma care să permită pe viitor unei țări să reziste șocurilor provocate de o criză majoră, mondială – fie ea pandemică, fie economico-financiară. Dacă noi ne încăpățânăm în incompetență și continuăm să credem, de exemplu, că dotarea cabinetelor medicilor de familie ar fi parte din această reformă, ne înșelă. Sigur, și medicii de familie au probleme mari legate de logistică, angajați și birocrație, dar asta se poate rezolva printr-un plan național care să includă debirocratizarea prin digitalizare și prin cheltuirea eficientă a banilor alocați acestora. Apoi, ce treabă are cu PNRR existența unui capitol legat de „adoptarea legilor anticorupție”? Păi Parlamentul României ce face?? De ce este nevoie de bani europeni pentru realizarea unui proces legislativ?? Sau vorbim de fonduri pentru anumite ONG-uri? Sunt multe de spus despre ce nu ar trebui să conțină acest PNRR. Inclusiv faptul că din cele 80 de miliarde de euro anunțate de președintele Iohannis au mai rămas doar vreo 14, dacă este să ne referim doar la granturi…
Nu pot încheia acest mic text fără să pomenesc de un capitol aparte din PNRR: „Fondul pentru Valul Renovării”… Vorba cântecului, adică cum adică? Este clar că avem o problemă și cu limba română, nu numai cu accesul la informație de bună calitate. M-am gândit că sună bine în limba engleză și-i va da pe spate pe parlamentarii europeni. Poate, sună a melodie din repertoriul Alphaville: The wave of renovation. Bravo. O să ne umplem de bani pentru redresare și reziliență.
