O serie de proiecte de lege care au ținut capul de afiș al ziarelor și televiziunilor din România au rămas „încuiate” prin sertarele comisiilor timp de ani de zile, în așteptarea unui moment politic prielnic pentru susținerea acestora.

Aproximativ 500 de legi scrise de parlamentari au intrat pe „lista neagră” a coaliției de guvernare, care săptămânal organizează în Camera Deputaților o ședință de plen dedicată exclusiv respingerii proiectelor indezirabile în viziunea actualei puteri. În ședința de marți a plenului deputaților apar pe ordinea de zi unele „vedete” legislative. Dar faima lor a mers mână în mână cu controversele generate, motiv pentru care nu au găsit o majoritate politică care să le transforme în legi.

Unul din proiectele propuse pentru respingere se referă la pedepsirea mai aspră a violatorilor și a pedofililor cu mai mulți ani de închisoare. O lege depusă în 2015 de fostu deputat independent Bogdan Diaconu prevede până la 25 de ani de închisoare plus restrângerea unor drepturi, iar dacă victima a murit – închisoare pe viață.

Comisia Juridică a Camerei Deputaților spune că violul și pedofilia nu se rezolvă așa.

„Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că, în materia dreptului penal substanțial, cadrul legislativ a fost supus unui amplu proces de reformă, actele normative adoptate fiind rezultatul cooperării inter – instituționale, cu implicarea puterii executive, legislative și judecătorești. S-a constatat că nu mărirea exagerată a pedepselor este instrumentul optim pentru combaterea eficientă a infracțiunilor, ci existența unui sistem sancționator proporțional cu gravitatea faptelor săvârșite, susținut de o aplicare promptă a pedepselor de către organele judiciare”, se arată în raport.

O altă lege aflată la vot final pe agenda deputaților a fost inițiată în 2017 de fostul deputat PSD Tudor Ciuhodaru, medicul care acum este europarlamentar. El a propus ca în Codul Penal să fie introdusă pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru „acţiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat”. În expunerea de motive, el a acuzat declarațiile în care se cere autonomia Ținutului Secuiesc. Legea a fost inițiată după mai multe afirmații făcute la momentul respectiv de Laszlo Tokes dar și reprezentanți ai UDMR și ai altor organizații maghiare.

„Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că activitățile a căror incriminare se propune, în funcție de circumstanțele săvârșirii faptei, pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni deja reglementate de legislația națională. De asemenea, s-a constatat că prin reglementările din propunerea legislativă ar exista riscul instituirii unor norme paralele care să stabilească un regim sancționator diferit (mai blând în cazul textului propus de inițiator), aspect care ar fi de natură să slăbească autoritatea normei penale”, se arată în raportul comisiei de specialitate.

Fără penali în funcții publice a început cu mult înainte de USR. În 2014, PSD-istul Tudor Ciuhodaru era PPDD-ist și propunea modificarea legislației în sensul interzicerii pe viață a dreptului de a exercita o funcție publică în cazul persoanelor condamnate pentru coruptie. Proiectul nu are susținere și va fi respins. „Codul penal în vigoare reglementează faptul că pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multor drepturi prevăzute expres și limitativ de lege. Propunerea de a se introduce într-o lege specială a unei pedepse complementare care să se aplice pe durată nedeterminată nu este conformă concepției Codului penal”, spun comisiile de specialitate.

O lege inițiată de finul lui Victor Ponta, fostul deputat PSD Marius Manolache, alături de unii parlamentari PSD care intraseră în vizorul procurorilor, a scris istorie la vremea ei. În 2015, inițiatorii legii, printre care și deputatul romilor, Nicolae Păun, propuneau modificarea legislației penale astfel:

• „Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială”
• Raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice
• „Masura arestarii preventive poate fi luata numai daca exista probe din care rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila, ca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii de 5 ani sau mai mare” si daca exista una din urmatoarele situatii: inclupatul a fugit sau s-a ascuns, incearca sa influenteze martorii, pregateste o noua infractiune
• Plangerea penala facuta cu rea-vointa, stiind ca nu este reala, se pedepseste cu jumatate din pedeapsa infractiunii reclamate.
• Mituitorul nu se pedepseste doar daca denunta fapta mai devreme de 6 luni de la data savarsirii ei.
• Fapta lucratorului de cercetare penala, procurorului sau judecatorului care promite persoanei cercetate o masura mai usoara in schimbul unui denunt se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Și acest proiect va fi îngropat definitiv.

În 2019, cu un an înainte să ajungă ministru al Transporturilor, deputatul Lucian Bode inițiază alături de 42 de deputați PNL-PMP un proiect de lege care instituie un preț minim pe oră de muncă de 24 de lei pentru angajaților firmelor implicate în execuția lucrărilor de infrastructură derulate de stat. Potrivit lui Bode, este nevoie de stabilirea unui criteriu suplimentar referitor la salarizarea personalului antreprenorului, în procedurile de achiziţie publică pentru a se rezolva o lipsa acuta de personal in acest domeniu. Printre semnatarii legii se află și actualul ministru al Muncii, Raluca Turcan. Proiectul se află pentru marți la plen cu propunere de respingere. „Adoptarea actului normativ creează discriminări între categoriile de operatori economici”, afirmă comisiile de specialitate.

O lege veche de opt ani, de când PSD și PNL guvernau împreună ca USL, se află și ea pe ordinea de zi a plenului deputaților cu propunere de respingere. Un numar de 20 de parlamentari propuneau „interzicerea exploatării masei lemnoase de pe terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată până la retrocedarea efectivă a acestora”. Printre semnatari: Birchall Ana, Iordache Florin, Mitrea Miron,  Nicolicea Eugen, Vlase Gabriel, Zgonea Valeriu, Gorghiu Alina, Motreanu Dan, Ciucă Bogdan.

Tot pe vremea USL, liderii parlamentari UDMR propuneau în 2012 un proiect de lege care îi obligă pe managerii institutiilor publice de cultură să cunoască cultura şi limba minorităţii naţionale respective, în cazul instituţiilor publice de cultură a căror activitate este legală de cultura unei minorităţi naţionale. Legea initiata de Márton Árpád-Francisc si Máté András-Levente intra si ea la respingere.

28 de proiecte se află cu raport de respingere pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților din 6 aprilie, notează stiripesurse.ro.