Potrivit unui studiu realizat de AHA Moments în colaborare cu Rethink România, percepțiile, dar și comportamentul românilor s-au schimbat semnificativ de la izbucnirea războiului în Ucraina, precum și după noile valuri de scumpiri.
Preocupările oamenilor legate de inflaţie se manifestă la o scară mai mică în cazul populaţiei cu venituri ridicate, publicul Pareto (top 20% dintre români din punct de vedere al veniturilor, cei care generează 43% dintre veniturile anuale). Acest fapt are 2 explicaţii: prima e legată de faptul că veniturile mai mari îi fac pe aceştia mai puţin afectaţi de creşterile de preţuri, iar a doua explicaţie e legată de profilul acestor persoane, care sunt perseverente, ambiţioase, optimiste, văzând problemele ca fiind provocări care cer soluţii, fiind deci orientaţi către rezolvarea situaţiilor apărute în viaţa lor, potrivit adevarul.ro.
Pe lista grijilor se află și războiul, dar în prezent este clasat pe un loc secundar pentru că oamenii s-au familiarizat cu acest aspect și nu îl consideră a fi o amenințare directă pentru România.
România, din ce în ce mai neatractivă pentru locuitorii săi
Întâmplările din ultima lună au avut un impact semnificativ asupra atitudinii românilor față propria țară.
Comparativ cu finalul lui 2021, populaţia pare mai pesimistă şi şi-a pierdut încrederea când vine vorba de potenţialul țării. De aceea, procentul celor care sunt siguri că nu vor emigra în perioada următoare a scăzut de la 54% în septembrie 2021 la 47% în aprilie 2022.
„Din septembrie 2021 şi până în aprilie 2022, lucrurile s-au schimbat destul de mult. Şi asta nu ne surprinde, ştiind cât de învolburat a fost startul acestui an. Principalele griji ale românilor sunt legate de inflaţie, iar aceştia au în plan chibzuinţa ca soluţie – reduc consumul, caută promoţii sau brand-uri mai ieftine. Spre deosebire de război, care nu afectează direct România sau pandemia, care e percepută ca fiind practic încheiată, inflaţia este o realitate imediată, pe care românii o resimt zi de zi în preţurile la bunuri de consum, combustibil sau energie”, a declarat Mihai Bârsan, membru Rethink Romania.
Cu cât publicul este mai tânăr, cu atât predispoziţia la emigrare este mai mare. Maximul este atins de categoria 18-24 de ani: în 2022, 14% dintre aceştia spun că vor să emigreze probabil/cu siguranţă.
„Acest nou episod al studiului realizat de AHA Moments şi Rethink România ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru toţi cei cărora le pasă de viitorul acestei ţări. Percepţia asupra României s-a schimbat dramatic, a ajuns în doar 8 luni o ţară care nu mai este atractivă pentru locuitorii săi. De asemenea, ideea emigrării e luată mai mult în calcul decât în septembrie anul trecut, iar cei care voiau să rămână în România nu mai sunt atât de siguri acum de asta. Însă cel mai îngrijorător este că primii care vor să plece sunt tinerii între 18 şi 24 de ani. De aceea, misiunea Rethink Romania este cu atât mai urgentă: ţara noastră are nevoie de un proiect clar, pe următorii 30 de ani, care să implice activ toată energia şi forţa creatoare a acestei ţări, de la mediul de afaceri, la societate civilă, experţi, mediul academic şi cel politic”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedinte Rethink Romania.
