Anul acesta se împlinesc 102 ani de la Marea Unire. Ziua de 1 decembrie a fost stabilită ca Zi Naţională a României în 1990, prin legea nr. 10 din 31 iulie. Până la această dată, Ziua Naţională a României era 23 august. Atunci se sărbătorea Ziua Insurecţiei Armate Antifasciste, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în 1944. Iar înainte de această dată, Ziua Naţională a României se celebra la 10 mai, pentru a marca proclamarea independenţei de stat a României, dar şi transformarea Principatelor Romane Unite în Regatul României.
Alegerea zilei de 1 decembrie a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia. Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvaneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, situându-se în continuarea precedentelor acţiuni unioniste din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918).
”Glasul Bucovinei”, ziarul care a jucat un rol decisiv în Actul Unirii, publica în ziua următoare Congresului general al Bucovinei, care votase în unanimitate unirea cu România o ediție sub titlul: ”Cea mai mare sărbătoare a Bucovinei. Împlinirea unui vis de aur”.
Orașul simbol al unității naționale
Prin urmare, dn 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a României iar Alba Iulia reprezintă oraşul simbol al unităţii naţionale pentru că în 1918, cetatea a găzduit Marea Adunare Naţională care a decis înfăptuirea Marii Uniri. Astfel, la Alba Iulia începe istoria statului român unitar modern, iar oraşul este simbolul Marii Uniri fiind denumit şi „capitala de suflet a tuturor românilor”.
În anul 2011, istoricul Neagu Djuvara propunea revenirea la data de 10 Mai (Ziua Regalității în România) ca Zi Naţională a României, argumentând astfel: „Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Națională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluția din Decembrie ’89. (…) Nu e adevărat că 1 decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania si Banatul erau unite”, a argumentat istoricul.
Ceremonie restrânsă la București, de 1 Decembrie
Aproximativ 150 de militari din Ministerul Apărării Naţionale participă pe 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la ceremonia oficială în format restrâns, organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României în Piaţa Arcul de Triumf, din Bucureşti. Pe timpul ceremoniei se va ține un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuți pe câmpurile de bătălie pentru reîntregirea neamului românesc și a victimelor virusului SARS-CoV-2, vor fi trase 21 de salve de tun, iar Președintele României, Klaus Iohannis, va depune o coroană de flori și va susține o alocuțiune.
Evenimentul, care nu va fi deschis publicului, se desfășoară cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Ceremonia poate fi urmărită și online, accesând pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naționale (https://www.facebook.com/mapn.ro/).
De asemenea, cu ocazia Zilei Naţionale, reprezentanţi ai Armatei României participă, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de ceremonii de mică amploare în unele garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare. Militarii aflaţi în misiune în afara teritoriului național desfăşoară ceremonii militare în cadru restrâns. Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz (n.r. – totalitatea drapelelor care se înalță transversal sau longitudinal pe catargele unei nave în timpul zilei, sau ansamblul luminilor arborate de o navă noaptea, la ocazii solemne).
