Anul Nou chinezesc – Anul Şarpelui de Lemn începe pe 29 ianuarie 2025 şi se va încheia pe 16 februarie 2026.
Anul Șarpelui de Lemn este cunoscut și ca Anul Șarpelui Verde, deoarece, conform teoriei chineze a celor cinci elemente, lemnul este asociat cu verdele.
În China, șerpii sunt asociați simultan cu recolta, procrearea, spiritualitatea și norocul, precum și cu viclenia, răul, amenințarea și teroarea.
Există 12 semne zodiacale în astrologia chineză, fiecare posedând un set unic de calități. În fiecare an, un animal este asociat cu unul dintre cele cinci elemente: aur, lemn, apă, foc și pământ. Aceste elemente se completează și intră în conflict unele cu altele, dar se crede că această interacțiune continuă promovează armonia, echilibrul și ordinea în lumea naturală.
Calitățile unice ale unui semn zodiacal sunt adesea folosite pentru a descrie trăsăturile de personalitate ale persoanelor născute în acel an. Șarpele de lemn este un semn fermecător, inteligent și creativ, dar și secretos, viclean și uneori nemilos.
Deoarece fiecare animal elemental urmează un ciclu de 60 de ani, ultimul an al Șarpelui de Lemn a fost 1965.
Şerpii (shennian 蛇年) sunt considerați mici dragoni (xiaolong 小龍), iar pielea pe care șerpii o schimbă este denumită haina dragonului (longyi 龍衣), simbolizând norocul, renașterea și regalitatea. Șarpele simbolizează, de asemenea, căutarea dragostei și a fericirii, o temă frumos ilustrată în basmul popular tradițional „Legenda șarpelui alb”. Șarpele poate reprezenta, de asemenea, bogăția și înțelepciunea, iar în cultura tradițională chineză, acesta este adesea grupat cu broasca țestoasă și cocorul ca simbol al longevității.
Tradiţii şi obiceiuri
Legenda spune că Buddha, înainte de a muri, a chemat la el toate animalele, dar numai 12 dintre ele au venit să-şi ia rămas bun, iar el le-a răsplătit dând numele lor câte unui an din calendar, în ordinea sosirii lor. Tradiţia chineză spune că animalul care guvernează anul în care se naşte un om are o influenţă puternică asupra personalităţii sale, căci „animalul se ascunde în adâncul sufletului”.
Cele mai importante zile de sărbătoare sunt ajunul Anului Nou, când ziua este dedicată reuniunilor de familie, şi ziua Anului Nou, dedicată vizitării şi felicitării familiilor maternă şi paternă.Tradiţional, celebrările Anului Nou, sau Festivalul Primăverii, încep însă mult mai devreme, chiar şi cu trei săptămâni înainte, din a 8-a zi a celei de a 12-a luni din calendarul chinezesc.
În cadrul celor 7 zile de sărbătoare, se evită orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia, nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile.
Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului. Multe familii pun în casă o tavă cu dulciuri, bomboane şi fructe uscate cu care sunt trataţi musafirii. Aceste tăvi ale uniunii, numite chuen-hop, au de obicei câte opt compartimente, fiecare pentru un anume fel de mâncare cu semnificaţii legate de importanţa anului nou.
La cina din ajunul Anului Nou, se adună familia şi se mănâncă preparate din pui şi peşte, prăjituri şi fructe. Se fac daruri, dulciuri mărunte şi seminţe de tot felul, puse în cutiuţe frumos decorate cu semne şi cuvinte norocoase. Vizitele se fac în primele două zile ale noului an, pentru că a treia zi este „ziua neînţelegerilor sau a disputelor” şi de aceea nu este potrivită pentru vizite.
În timpul sărbătoririi Festivalului Primăverii, au loc Dansul Leului şi Dansul Dragonului, cu speranţa atragerii păcii şi prosperităţii pentru naţiune, o tradiţie dusă de milioanele de emigranţi chinezi şi în Europa, Australia, Noua Zeelandă, în Statele Unite sau America, ca simbol al culturii chineze, potrivit tvrinfo.ro.
