Paștele Blajinilor este sărbătoarea religioasă, considerată de unii că fiind creștină, iar de alții că fiind una cu rădăcini păgâne, cu influențe creștine considerabile. Numit și Paștele Morților, se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului.
Biserica Ortodoxă face pomenirea tuturor celor adormiţi în dreapta credință. După Săptămâna Luminată, această zi marchează momentul în care toți cei plecați dintre noi, pot fi din nou pomeniți pe tot parcursul anului bisericesc.
În cele mai multe locuri din țara noastră, în această zi, oamenii merg la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.
De Paștele Blajinilor nu se pomenesc însă doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: „Uitații, Neștiutii, Albii”, spun cercetările etnologilor. Există credința că, prin această slujbă, sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit.
Cu privire la Blajini, există și credința că ei provin din copii nebotezați, trecuți la cele veșnice imediat după naștere.
Unul dintre obiceiurile legate de această zi este ca bătrânii să dea de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor. Oamenii mănâncă la iarbă verde și lasă intenționat ca multe firimituri să cadă pe pământ, întru pomenirea celor morți. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani.
Pomenirea morţilor reprezintă grija celor vii pentru a le păstra memoria, dar şi cu scopul de a oferi jertfe pentru înălţarea sufletelor lor.
