„Black Friday” este deja un concept cunoscut în România. Mi-au rămas întipărite în memorie imaginile de acum vreo 20 de ani de la o televiziune americană, unde un magazin cu rochii de mireasă era asaltat de cumpărătoare imediat ce a deschis ușile.
Articol de Ligia Enache
Era o luptă pe viață și pe moarte, nu-ți puteai lua ochii de la ecran. Femei de toate vârstele se călcau în picioare la propriu, se împingeau de parcă viața lor ar fi depins de asta și alergau năuce prin magazin. De unde înhățau fără nicio alegere sau judecată rochii de mireasă cât puteau duce pe brațe și ieșeau triumfătoare cu prada. Nu se uitau niciun minut la măsură sau la model, scopul era doar să ia in neștire, de Black Friday.
Această zi, pentru care promovarea începe cu aproximativ 2 săptămâni înainte și sporește gradual intensitatea cu anunțuri care îți transmit, evident, că nu poți rata așa ceva, își are rădăcinile în Statele Unite.
Expresia a apărut în 1869 și se referea la criza financiară de după prăbușirea pieței aurului din Statele Unite.
Abia în 1961 termenul de Black Friday a fost reinterpretat de poliție pentru a descrie haosul creat de numărul mare de clienți care mergeau la cumpărături a doua zi după Ziua Recunoștinței.
În acel an, poliția din Philadelphia a avut “o zi neagră” care a rămas în istorie. Orașul se blocase din cauza mulțimilor atrase de reducerile masive din magazine.
Comercianții au adoptat termenul, iar Black Friday s-a transformat în ziua în care vânzările le treceau din „roșu” (pierderi) în „negru” (profit), imediat după Ziua Recunoștinței.
Începând cu anii ’80, Black Friday a devenit un fenomen național în SUA și s-a extins la nivel global.
Pentru mulți vânători de reduceri, Black Friday este o zi plină de emoții și adrenalină. Studiile arată că, din punct de vedere psihologic, promoțiile și reducerile activează în creier o reacție similară cu aceea declanșată de recompense, stimulând secreția de dopamină, hormonul asociat cu plăcerea.
Anticiparea reducerilor și sentimentul de urgență pe care comercianții îl promovează (prin mesaje de tip „stoc limitat”) sunt declanșatori puternici care îndeamnă la cumpărături impulsive. În plus, fenomenul „teama de a pierde ocazia” are un impact major, motivând oamenii să cumpere produse de teamă că vor rata o afacere unică.
Pentru că nu toată lumea e la fel dar și pentru că au mai trecut anii iar Black Friday nu mai e chiar o noutate, sunt și persoane care nu sunt atrase de Black Friday. Pentru acești consumatori, lipsa interesului poate fi legată de o conștientizare a tacticilor de marketing și de o preferință pentru cumpărături planificate, fără presiunea „reducerilor uriașe”.
Deși Black Friday este considerată o zi a reducerilor semnificative, aceasta nu este întotdeauna așa. Mai multe analize și studii ale organizațiilor de protecție a consumatorului sugerează că o parte dintre comercianți ridică prețurile înainte de Black Friday, doar pentru a le „reduce” în ziua evenimentului, oferind iluzia unei reduceri substanțiale. De asemenea, se pare că nu toate produsele oferite au o reducere reală, iar unele prețuri din ziua de Black Friday sunt identice cu cele din alte perioade ale anului.
În 2008, un incident îngrozitor a deschis discuții intense despre siguranța consumatorilor.
La un magazin Walmart din New York un angajat a fost călcat mortal în picioare de mulțimea disperată care încerca să intre la reduceri.
Până la urmă, Black Friday rămâne o strategie de marketing care prinde și după atâția ani. Succesul său va mai dăinui, căci Black Friday se bazează pe exploatarea reacțiilor psihologice, dar și pe abordarea cumpărătorilor, deloc puțini, care vor să economisească.
Black Friday are însă un dușman redutabil: profesioniștii cumpărăturilor, care nu pot fi convinși ușor. Ei realizează repede dacă există cu adevărat o reducere, pentru că verifică prețurile tot timpul anului.
