„Îmi este atât de greu, ce să fac să mă simt măcar puțin mai bine?”. Într-o zi aglomerată sau într-o perioadă mai dificilă, mulți dintre noi simțim nevoia de ceva familiar și reconfortant. Fie că ne e poftă de mămăligă cu brânză și smântână, fie de o prăjitură de casă, „comfort food” („mâncarea de alinare”) a devenit sinonim cu acele preparate care nu doar că ne hrănesc, dar ne oferă și o stare de bine emoțional.
Articol de Ligia Enache
Termenul de „comfort food” a apărut pentru prima dată în cultura americană în anii 1960. Se pare că a fost utilizat pentru prima dată într-un articol din Palm Beach Post din 1966. În acel articol, autorii au menționat că adulții, atunci când trec prin perioade de stres emoțional, tind să se întoarcă la mâncărurile preferate din copilărie, numindu-le „comfort food”.
Astfel a început să se popularizeze ideea că anumite feluri de mâncare ne pot aduce confort emoțional și amintiri plăcute. Conceptul a devenit tot mai răspândit, iar astăzi este o expresie uzuală pentru mâncărurile care ne aduc o stare de bine.
„Comfort food” reprezintă acele feluri de mâncare care aduc o senzație de siguranță, căldură și nostalgie. Aceste preparate ne sunt familiare, fiind deseori asociate cu amintiri din copilărie sau cu momente fericite petrecute alături de cei dragi. În multe cazuri, comfort food este simplu și consistent, oferind un sentiment de satisfacție imediată.
Feluri de mâncare preferate
Tipurile de „comfort food” variază foarte mult în funcție de regiune și cultură, dar putem încerca să enumerăm câteva exemple:
Cartofi piure și friptură – o combinație clasică care aduce aminte de mesele de duminică în familie.
Sarmale – un preparat tradițional românesc asociat cu sărbători și momente speciale.
Paste sau lasagna – multe persoane găsesc alinare în preparatele italiene bogate, datorită combinației de brânzeturi și sosuri aromate.
Ciorbă de perișoare, de văcuță sau supă de pui cu găluște. Lichidele calde, în general, sunt asociate cu confortul și recuperarea, mai ales în anotimpurile reci.
Deserturi precum cozonac, plăcinte sau prăjituri de casă – adesea preparate de bunici, aduc o senzație de nostalgie și bucurie.
Explicația psihologică a comfort food-ului
Conform psihologilor, „comfort food” are o legătură profundă cu emoțiile și amintirile. Mâncarea poate evoca sentimente de confort, siguranță și iubire, în special când este asociată cu momente din trecut în care ne-am simțit protejați și îngrijiți. De exemplu, multe persoane asociază mâncarea pregătită de părinți sau bunici cu grijă și dragoste, transformând anumite feluri de mâncare în adevărate „pături emoționale.”
Mai mult, consumul de „comfort food” poate stimula producția de dopamină, o substanță chimică din creier asociată cu plăcerea și recompensa. Astfel, mâncărurile care ne fac plăcere pot să ne îmbunătățească temporar starea de spirit, reducând stresul și anxietatea.
Mâncarea ca refugiu emoțional
„Comfort food” e bună, dar nu continuu. Este important de menționat că, deși poate aduce alinare pe termen scurt, nu ar trebui să devină un mecanism permanent de gestionare a emoțiilor negative. De multe ori, consumul excesiv de mâncăruri bogate în grăsimi, zahăr sau carbohidrați poate duce la efecte adverse pe termen lung, cum ar fi creșterea în greutate sau alte probleme de sănătate.
Atunci când este consumată cu moderație și conștientizare, “comfort food”poate fi o metodă sănătoasă de a ne îngriji pe noi înșine în momente dificile.
„Comfort food” nu este doar despre mâncare, ci despre legăturile emoționale pe care le avem cu anumite preparate și momente din viața noastră. Fie că este vorba de un fel de mâncare preparat în casă care ne amintește de familie, fie de o gustare simplă care ne face să ne simțim bine, „comfort food” ne aduce ca prin farmec puțină alinare și fericire atunci când avem nevoie de încurajare. Ați încercat?
