Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 mai 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Bună ziua!

Am deosebita plăcere de a-l avea ca oaspete în România pe Preşedintele Republicii Federale Germania, domnul Frank-Walter Steinmeier.

Consultările noastre de astăzi au confirmat încă o dată că relația bilaterală privilegiată, cu caracter strategic, dintre România și Germania este foarte puternică și are perspective foarte bune, în pofida perioadei actuale dificile, marcate de multiple provocări, mai ales pe plan securitar.

Legăturile noastre economice sunt foarte strânse, Germania fiind, de mulți ani, primul partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească.

Am evocat în cadrul întâlnirii noastre puntea solidă dintre cele două țări, care este reprezentată pe de o parte de comunitatea românească din Germania, pe de cealaltă parte de cea a etnicilor germani din România.

Desigur, discuțiile de astăzi s-au concentrat pe situația gravă de securitate generată de războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, precum și pe combaterea efectelor sale multiple.

Astfel, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră, prin măsuri concrete, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic umanitar de la Suceava. Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene și al statelor membre să continue, atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni.

Am prezentat totodată măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului, prin țara noastră, al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare, către piețe terțe.

Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancțiuni pentru Rusia și a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internațional. Presiunea trebuie să se intensifice, pentru ca Rusia să înceteze invazia și să pună capăt agresiunii.

În egală măsură, toate crimele de război comise de trupele ruse trebuie anchetate minuțios și pedepsite de justiția internațională, iar România va sprijini acest proces.

Am discutat astăzi și despre dificultățile majore cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina.

Este necesară mobilizarea de sprijin consistent pentru Chișinău, iar România și Germania au aceeași abordare, suntem alături de Republica Moldova și România contează pe sprijinul Germaniei în demersul de organizare, aici, la București, a celei de-a doua Conferințe a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Am reiterat, și cu prilejul întâlnirii de astăzi, faptul că România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană.

Ca aliați NATO, România și Germania împărtășesc obiectivul esențial de asigurare a păcii și securității la Marea Neagră. În acest context, dorim aprofundarea cooperării cu Germania, inclusiv în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, unde urmează să luăm decizii importante pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare, mai ales pe Flancul Estic.

Am mulțumit, totodată, Președintelui Steinmeier pentru participarea Germaniei la asigurarea poliției aeriene întărite pentru România.

În egală măsură, am reiterat aşteptările legitime ale ţării noastre privind aderarea la spațiul Schengen, exprimând încrederea că vom putea conta pe sprijinul Germaniei pentru identificarea, în cel mai scurt timp, a unei soluţii.

Am discutat cu Președintele Steinmeier și situația economică la nivel european, în special din perspectiva impactului conflictului din Ucraina.

Uniunea va trebui să valorifice toate mecanismele de care dispune pentru a reduce acest impact și a-și consolida reziliența economică.

În acest context, am abordat și tema securității energetice, cu accent pe implementarea deciziilor Uniunii de eliminare a dependențelor energetice de Federația Rusă.

Am evidențiat faptul că România dorește să își asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene privind diversificarea aprovizionării cu gaze naturale.

Așa cum am mai spus, este necesară optimizarea infrastructurii și creșterea capacităților europene de producție energetică, precum și asigurarea rezilienței energetice pe termen lung, inclusiv printr-o tranziție verde sustenabilă din punct de vedere socio-economic.

În încheiere, doresc să-i mulțumesc domnului Președinte pentru vizită și pentru deschiderea manifestată cu privire la toate aspectele abordate în discuțiile de astăzi.

Domnule Președinte, aveți cuvântul!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Astăzi Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus o interdicție a importului de petrol din Rusia, făcând acesta parte dintr-un nou pachet de sancțiuni. Știm că blocul comunitar este dependent de petrolul din Rusia. În acest context, v-aș întreba cum vor fi afectate cele două state și care ar fi soluțiile pe care dumneavoastră le propuneți.

Președintele României: Propunerea făcută de Comisie este una pe care o sprijinim. Această propunere prevede un așa numit „phased out”, adică o renunțare graduală în următoarele 6 luni la importul de petrol rusesc. Tematica nu este nouă. Despre renunțarea la importurile de petrol și gaz rusesc se discută de multă vreme și noi ne-am pregătit pentru această discuție. Guvernul lucrează la soluții sustenabile care pot fi puse în practică într-un termen rezonabil de scurt. Avem variante și aceste variante, evident, că sunt în discuție și chiar unele sunt în concretizare. România va fi pregătită și va face față dacă în final se hotărăște această abordare.

Jurnalist: (traducere din limba germană) Republica Moldova nu este membru nici UE, nici NATO. Cât de mare credeți că este pericolul să escaladeze situaţia, cât de realistă este posibilitatea de a apropia mai tare Republica Moldova de UE și de NATO?

Președintele României: (traducere din limba germană) Republica Moldova este un subiect foarte important în România. Ne preocupă și pe noi. Este un subiect care ne preocupă pe amândoi. România și Germania au cooperat foarte bine în ceea ce privește relația cu Republica Moldova. Cred că lucrurile vor sta în continuare la fel, așa cum a subliniat deja domnul Președinte Steinmeier, care a fost de curând, înainte de începerea războiului, în vizită de stat în Republica Moldova. Aşadar, subiectele legate de Republic Moldova ne sunt cunoscute amândurora în mod egal. Am vorbit și despre sprijinul oferit Republicii Moldova. În discursul meu de început am vorbit despre a doua Conferință a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care va fi organizată cu sprijinul Germania.

De asemenea, în ceea ce privește NATO și Uniunea Europeană, aici trebuie să diferențiem puțin. Republica Moldova s-a declarat stat neutru. Nu cred că în momentul actual pot exista inițiative deosebite în ceea ce privește apropierea Republicii Moldova de NATO. Sigur, există proiecte comune, dar Republica Moldova rămâne un stat neutru. Dar, atunci când vorbim de războiul din Ucraina, nu avem informații concrete că Republica Moldova ar fi amenințată în mod concret din punct de vedere militar sau ar fi fost luată drept țintă de către cineva. Sigur, au existat provocări în Transnistria, fără ca acest lucru să fi avut urmări concrete. Evident, cu toții am fost îngrijorați, ne-a pus pe gânduri această situație.

În orice caz, când vorbim de o posibilă integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, această integrare a fost solicitată de Republica Moldova, care a depus o cerere oficială și este dorită de România de multă vreme. Noi susținem Republica Moldova. România a trimis de mulți ani echipe de experți în Republica Moldova pentru a ajuta la integrarea acesteia, astfel încât noi vedem lucrurile la fel cum îşi dorește și populația din Republica Moldova, unde există o susținere pentru integrarea în Uniunea Europeană. Această susținere a crescut foarte mult în ultimii ani în rândurile populației, ceea ce este un prilej pentru noi să sperăm că Republica Moldova, într-o perspectivă de timp rezonabilă sau previzibilă, va deveni parte a Uniunii Europene. România și Germania sprijină acest lucru.

Jurnalist: Domnule Președinte Iohannis, a apelat Vestul de-a lungul timpului la know-how-ul României în materie de Republica Moldova sau este un interes pompieristic apărut acum, odată cu războiul din Ucraina?

Președintele României: Interesul Germaniei pentru evoluția Republicii Moldova este un interes vechi, pozitiv și împărtășit de România. Noi am colaborat de mulți ani în multe proiecte care privesc Republica Moldova și ultimele evoluții sunt doar noi puncte foarte pozitive în acest parcurs. Recenta vizită a Președintelui federal Steinmeier în Moldova chiar cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, coinițiativa româno-germană pentru platforma de sprijin pentru Moldova sunt, evident, evoluții care accentuează și subliniază acest interes comun. Există foarte multe proiecte care au fost fie inițiate în comun, fie puse în practică în comun, sunt proiecte care merg de la sprijinirea societății civile la proiecte în domeniul educației, de la îmbunătățirea performanței instituționale la combaterea corupției, și așa mai departe. Aproape că nu există domeniu în care nu am avut colaborări și proiecte comune. Și da, există, evident, un schimb foarte bun de informații în ce privește Republica Moldova și ne cunoaștem reciproc și ne recunoaștem reciproc acest interes foarte pozitiv.

Jurnalist: (traducere din limba germană) O întrebare pentru Președintele Iohannis, dacă vedeți o posibilitate ca Ucraina să câștige acest război împotriva Rusiei, așa cum a spus și Premierul britanic astăzi.

Președintele României: (traducere din limba germană) Desigur, este un lucru dezirabil și ne dorim cu toții ca Ucraina nu doar să își păstreze suveranitatea, dar chiar să își recâștige suveranitatea asupra tuturor teritoriilor. Noi în România, și eu personal am spus-o de mai multe ori, am repetat, că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie restabilită. Este un lucru limpede, cum se va termina războiul – aici, sigur, putem face doar presupuneri. Dar, dacă întrebarea dumneavoastră e o sugestie, sigur, noi ne dorim ca Ucraina să își regăsească, să își păstreze identitatea, ba chiar să și-o întărească, ca teritoriul național, teritoriul statal al Ucrainei să fie restabilit în granițele sale și, bineînțeles, să își construiască suveranitatea statală în continuare. Acest atac pe care Rusia îl desfășoară împotriva Ucrainei este total nemotivat, ilegal. Acest război a început încă din 2014 când Rusia, în mod absolut ilegal, a anexat Peninsula Crimeea, lucrurile au continuat cu agresiunea din Bazinul Donului, din regiunea Donbas, și iată, lucrurile au evoluat, au mers mai departe, încât această agresiune a fost extinsă. Ceea ce este complet incompatibil cu dreptul internațional, cu ordinea de drept internațională și acesta este și motivul pentru care atâtea democrații, state democratice precum Germania, precum România și multe altele sprijină Ucraina. Și acest sprijin capătă forme foarte diverse, de la ajutorul umanitar, așa cum îl desfășurăm noi astăzi, inclusiv prin primirea de refugiați, dar și în domeniul economic. Ucraina, de pildă, are o mare problemă să își plaseze produsele agrare pe piețele internaționale și aici România sprijină tranzitul mărfurilor ucrainene prin România pentru a ajunge pe terțe piețe sau de unde pot fi exportate pe terțe piețe. De altfel, se știe că accesul la Marea Neagră a fost practic blocat de către Rusia. Ucraina, la ora actuală, nu mai are niciun fel de acces la Marea Neagră, nu mai poate exporta mărfuri prin intermediul porturilor de la Marea Neagră. Așadar, acest sprijin este foarte divers, iar pentru noi, care suntem practic vecini, lucrurile ne preocupă foarte mult, ne îngrijorează și din punct de vedere economic.