Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut luni, 27 martie 2023, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Consiliului European, Charles Michel.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:

Bună ziua!

Mă bucur să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel. Dear Charles, welcome, it is my pleasure to receive you here today, at Cotroceni!

Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia să aprofundăm subiectele de actualitate, o parte dintre acestea discutate și săptămâna trecută în cadrul Consiliului European.

Ne aflăm într-o perioadă dificilă, marcată de războiul dus de Rusia în Ucraina și de efectele acestuia în tot mai multe domenii, efecte pe care le simțim cu toții.

Uniunea Europeană și statele membre au dat dovadă de unitate și solidaritate, dar și de o capacitate ridicată de reacție și răspuns la aceste provocări. Am arătat că, împreună, și numai împreună, putem găsi soluții la crizele actuale, inclusiv în ceea ce privește reziliența, competitivitatea, tranziția verde și cea digitală sau modul în care răspundem la contextul global în plină reașezare.

Am abordat astăzi subiectul care a dominat agenda Consiliului European în ultimul an, și anume războiul din Ucraina. Am fost de acord că nu este momentul pentru ezitări în menținerea unității și a solidarității cu Ucraina, iar sprijinul trebuie menținut și consolidat pe toate palierele: politic – inclusiv prin avansarea parcursului european -, economic, militar, umanitar.

Am fost de acord astăzi că acțiunea destabilizatoare a Federației Ruse nu se limitează la Ucraina. Am prezentat Președintelui Consiliului European evaluarea noastră privind situația din Republica Moldova, care este în prezent ținta unor amenințări și acțiuni hibride menite să îi deraieze parcursul european.

Pentru a face față acestei presiuni, Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul din partea Uniunii Europene și mă bucur că Președintele Consiliului European împărtășește această viziune.

La nivelul Consiliului European, la reuniunea de săptămâna trecută, am mandatat Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin pentru Republica Moldova înainte de următoarea noastră întâlnire din iunie.

Totodată, Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă care să ofere sprijin concret în combaterea amenințărilor hibride. Continuăm, de asemenea, să promovăm propunerea noastră de a avea un regim de sancțiuni dedicat situației din Republica Moldova, ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse.

Am avut astăzi și un schimb de vederi pe tema aderării României la spațiul Schengen și a rolului țării noastre în garantarea securității frontierei externe a Uniunii Europene.

Avem în acest proces susținerea Președintelui Consiliului European în vederea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea anul acesta.

De altfel, domnule Președinte, veți putea constata în cadrul vizitei pe care o veți efectua astăzi la Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră acțiunea noastră concretă de consolidare a securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin tehnologie de ultimă generație și o capacitate de supraveghere în timp real a situației de la frontieră, care să permită gestionarea eficientă și rapidă a posibilelor situații de criză.

Am prezentat astăzi demersurile în care ne-am implicat constructiv pentru implementarea rapidă a concluziilor pe migrație pe care le-am agreat în luna februarie.

În acest sens, proiectul pilot la frontiera româno-sârbă pe care l-am agreat cu Comisia Europeană va permite țării noastre să împărtășească bunele practici în materie de gestionare a frontierelor externe.

Domnule Președinte, încă o dată mulțumesc! Aveți cuvântul. You have the floor.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Președintele Bulgariei, după Consiliul de săptămâna trecută, a înaintat o dată pentru aderarea la Spațiul Schengen, de octombrie 2023. Acum întrebarea este dacă există discuții pentru această dată, pentru luna octombrie, au fost discuții la nivel european și dacă rămâne în continuare în plan aceeași dată pentru ambele țări sau am putea să vedem o aderare, deși în același proces, dar diferită, o altă dată.

Președintele României: Pentru noi în continuare aderarea la spațiul Schengen rămâne un obiectiv național și suntem toți foarte implicați pentru a ajunge la acest rezultat – și eu, și premierul, membrii Guvernului, diplomații, Reprezentanța de la Bruxelles. Este un proces complicat de negociere, fiindcă, în mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiți. Toată lumea a acceptat, repet, toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiți, România este pregătită, îndeplinește absolut toate condițiile. Avem însă o opoziție din partea Austriei care nu este legată de România. Este legată de migrație, este legată de felul în care în Europa este tratat spațiul Schengen și frontierele Schengen. Foarte multe țări și-au închis de facto frontierele Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată, fiincă noi nu trebuie să dovedim nimic, toată lumea a înțeles că suntem pregătiți, însă avem o situație generată de migrație la nivel mondial și la nivel european, unde, sigur, noi putem să intervenim cât se poate. Noi putem să gestionăm migrația care ar veni prin zona noastră și o facem foarte bine. De aceea am negociat cu Comisia Europeană un proiect pilot la granița dintre România și Serbia, pentru a arăta cum se poate administra eficient acest proces, și astăzi Președintele Charles Michel va vizita o unitate a Inspectoratului Poliției de Frontieră pentru a vedea cât de bine suntem pregătiți tehnic. În aceste condiții, continuă toate negocierile. Am reușit, împreună și cu Președintele Charles Michel, și cu alții, să organizăm un întreg summit dedicat combaterii și gestionării migrației, pentru a ameliora întreaga problemă. Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen. Problema este mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei, sau a unor funcționari din Bruxelles. Este o problemă a Uniunii Europene să rezolvăm această chestiune. Schengen este o emblemă a Uniunii Europene, este vorba despre libertatea de circulație a cetățenilor europeni. Și faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot este o palmă dată Uniunii Europene și aspirațiilor de liberă mișcare a cetățenilor europeni. Această problemă trebuie rezolvată cu cât mai repede, cu atât mai bine, dacă vrem ca cetățenii noștri să creadă în continuare că Uniunea Europeană este un spațiu nu doar al Pieții Unice, ci și a libertății de mișcare.

Jurnalist: Mai multe sondaje din ultima perioadă, inclusiv Eurobarometrul, arată o scădere importantă a încrederii românilor în Uniunea Europeană, în apartenența la Uniunea Europeană. Vă îngrijorează această tendință și ce cauze credeți că are ea, având în vedere că încă de la aderare România a fost una dintre țările euro-entuziaste, să spunem așa? Tema Schengen, de exemplu, este una din cauze?

Președintele României: Ne îngrijorează. Mă îngrijorează, pot să spun din partea mea, și este o evoluție care are câteva explicații obiective și trebuie să le vedem. Da, și eșecul intrării în Schengen este una din cauze, n-are rost să căutăm altă formulare, dar cred că nu este determinantă, dar a contribuit. Războiul de la granița noastră cu siguranță este un factor extrem de important. Criza energetică și inflația aferentă cu siguranță sunt factori foarte importanți. Românii au așteptat soluții mai rapide, mai concrete și mai cuprinzătoare. Uniunea Europeană s-a străduit. Împreună, în toate Consiliile, am discutat chestiunile, am venit cu soluții, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Dacă e război la graniță, dacă este criză peste criză, și mai vine și un refuz cum a fost cel pe Schengen, credem că este de înțeles că cel puțin temporar unii români își pierd puțin răbdare, dar sunt convins că, pe măsură ce aceste chestiuni se rezolvă, vom reveni la optimismul și la încrederea față de Uniunea Europeană, fiindcă românii sunt proeuropeni, sunt pro-Uniunea Europeană, o știm și ne bazăm pe asta. Și cum România are o singură direcție clară, cea europeană, este probabil și datoria noastră, a politicienilor din România, să le explicăm oamenilor mai mult și mai bine ce facem în Uniunea Europeană, ce face Uniunea Europeană și cum abordăm toate problemele cu care se confruntă oamenii.