Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 12 aprilie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Prim-ministrul Regatului Belgiei, Alexander De Croo.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:
Bună ziua!
Îmi face o deosebită plăcere să salut prezența la București a Prim-Ministrului Regatului Belgiei, domnul Alexander De Croo. Welcome, dear Alexander!
Această vizită reflectă solidaritatea europeană și aliată într-un moment în care situația de securitate este profund afectată de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Pe aceeași linie a solidarității și unității se înscrie, de altfel, și prezența la Constanța a contingentului belgian desfășurat în cadrul Forței de Răspuns a NATO, alături de alte forțe aliate. Această contribuție este parte a măsurilor NATO de consolidare a posturii de descurajare și apărare și a securității Flancului Estic al Alianței.
Îi mulțumesc domnului Prim-ministru De Croo pentru această susținere a țării noastre, precum și a securității colective aliate. Mâine vom avea ocazia să vizităm împreună, la baza Mihail Kogălniceanu, trupele belgiene și ale altor aliați care sprijină acest efort.
În cadrul consultărilor de astăzi, am discutat perspectivele noastre naționale legate de evoluția crizei din Ucraina și impactul său multidimensional, precum și răspunsul statelor noastre și al organizațiilor din care facem parte.
În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federației Ruse, am evidențiat demersurile complexe ale României în sprijinul celor peste 720.000 de refugiați ucraineni care au trecut până acum granița în țara noastră.
De asemenea, am prezentat rezultatele foarte bune ale activității hub-ului de la Suceava, prin care asistența umanitară internațională este transferată în Ucraina.
În plan securitar, am evidențiat că este necesară implementarea rapidă a recentelor decizii adoptate la Summitul extraordinar al Alianței, în special crearea Grupului de Luptă în România.
Consolidarea echilibrată, pe termen lung, a posturii de apărare și descurajare a NATO pe întregul Flanc Estic, ca reacție la agresiunea Rusiei, trebuie accelerată. Este clar că avem nevoie de o apărare unitară, coerentă și mai puternică pe Flancul Estic pentru a avea o descurajare mai eficace, în special la Marea Neagră.
Totodată, în discuția noastră, am evidențiat că avem nevoie de un nou Concept Strategic al NATO, care trebuie să reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianței și să menționeze explicit că Rusia este principala amenințare la adresa securității NATO.
În același timp, este esențial să consolidăm reziliența strategică a noastră, a Aliaților, precum și pe cea a partenerilor noștri, în special a celor mai vulnerabili, cum sunt Republica Moldova și Georgia.
În acest context, am subliniat susținerea deplină a României pentru Republica Moldova, pentru parcursul său european, și am atras atenția asupra sprijinirii sale ferme și imediate în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați cu care această țară se confruntă, alături de multiple alte provocări.
Trebuie să asigurăm un sprijin substanțial și coerent pentru Republica Moldova, de natură politică, financiară și logistică, precum și în privința securității energetice. Mă bucur, domnule Prim-ministru, că de la București veți merge direct la Chișinău pentru discuții aprofundate în acest sens.
Am abordat și tematica securității energetice la nivel european și suntem de acord în ceea ce privește eliminarea cât mai rapidă a dependenței energetice de Federația Rusă, precum și nevoia atenuării impactului prețurilor ridicate la energie asupra consumatorilor.
Am convenit, totodată, continuarea dialogului bilateral asupra modalităților de creștere a siguranței în aprovizionarea cu energie a pieței europene, dar și asupra măsurilor de protejare a cetățenilor europeni în contextul volatil al pieței energiei.
În planul relațiilor bilaterale, am subliniat interesul comun pentru consolidarea dialogului politic și a cooperării economice și sectoriale și am exprimat apreciere pentru abordarea constructivă a autorităților belgiene în relația cu comunitatea românească, a cărei contribuție la dezvoltarea relațiilor bilaterale și a ambelor state este semnificativă.
Închei mulțumindu-i domnului Prim-Ministru De Croo pentru discuțiile consistente pe care le-am avut în această după-amiază.
Domnule Prim-Ministru, aveți cuvântul. Alexander, you have the floor.
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Bună ziua! O întrebare pentru ambii vorbitori, pentru dumneavoastră, domnule Președinte, și pentru domnul Premier. Pentru că ați discutat despre Grupul de Luptă, crearea Grupului de Luptă din România, aș dori să știu când va fi finalizată operaționalizarea lui, adică până la sfârșitul lunii mai, așa cum se vorbea, sau poate chiar mai devreme, și care va fi contribuția Belgiei. Cu câți militari va contribui Belgia? Și, plus de asta, dacă, având în vedere situația din Ucraina și evoluția invaziei Rusiei din Ucraina, dacă e posibil să vedem și alte măsuri în plus față de crearea acestui Grup de Luptă în România.
Președintele României: Aș face doar câteva remarci, o să-l rog pe domnul Prim-ministru să prezinte punctul domniei sale de vedere. Grupul de Luptă a fost aprobat la NATO și acest lucru a fost surpriza plăcută de la Summitul NATO de acum nu foarte multe zile. Deci, avem decizia, însă tehnicalitățile, negocierile între aliați, vor dura o vreme până când se finalizează, dar cred că încă din această primăvară vom avea Grupul de Luptă negociat și finalizat, și eu sper ca Belgia să fie o parte semnificativă din acest Grup de Luptă, dar asta sigur va rezulta din negocieri.
Jurnalist: I have a question for you, Mister Iohannis. It seems like Russia is preparing for a decisive battle in the East of Ukraine and President Zelensky keeps asking for more and heavier weaponry. Could you give us an estimate on how much weaponry and what kind of weaponry Romania has already sent to Ukraine and is willing to send in the future? And a follow-up question. How do you feel about the Hungarian refusal to let weapons pass over Hungarian soil? / Am o întrebare pentru dumneavoastră, domnule Iohannis. Se pare că Rusia se pregătește pentru o bătălie decisivă în estul Ucrainei și Președintele Zelensky continuă să ceară armament mai mult și mai greu. Ne puteți oferi o estimare cu privire la cantitatea și tipul de armament pe care România l-a trimis deja în Ucraina și va mai trimite de acum încolo? Și o întrebare de follow-up: ce părere aveți despre refuzul Ungariei de a permite tranzitarea de armament pe teritoriul său?
Președintele României: For us, it’s very important to take care of the refugees and to take care of the people in need in Ukraine. This is why we installed the Hub for humanitarian aid and this is our main preoccupation. Of course, military aid is being given to Ukraine by NATO and this is very good, but I do not believe that it is very good to give long public statements about what one or the other country is doing in this respect. You asked about the Hungarian position. There is not much that can be commented on. We took note of that position, it is quite different from the position other European countries have in this respect, which is a pity, but more than this it is difficult to say.
Pentru noi, este foarte important să ne ocupăm de refugiați și să ne ocupăm de oamenii care au nevoie de ajutor în Ucraina. De aceea, am instalat hubul pentru ajutor umanitar la Suceava și aceasta este principala noastră preocupare. Evident, ajutor militar este acordat Ucrainei de către NATO, un lucru foarte bun. Nu cred însă că este foarte bine să facem declarații publice ample cu privire la ce face o țară sau alta în această privință. Ați întrebat despre poziția Ungariei. Nu este mult de comentat pe acest subiect. Am luat act de această poziție, este foarte diferită de cea adoptată de alte țări europene în această privință și este păcat, însă mai mult de atât este greu de spus.
Jurnalist: Domnule Prim-ministru, domnule Președinte, având în vedere poziția Belgiei de a menține această strategie cu privire la energia nucleară drept o soluție pentru următorii ani, aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră considerați că Europa ar trebui să-și asume această strategie privind repornirea centralelor nucleare.
Președintele României: Este un lucru cunoscut și cred că este bine că mixul energetic este la decizia națională. Deci, fiecare stat decide ce fel de mix energetic promovează și folosește pentru a satisface nevoile populației și ale economiei naționale. Noi, în România, am decis să investim și în energie regenerabilă, dar și în energie nucleară civilă, și vom face acest lucru, vom extinde capacitatea centralei de la Cernavodă. Probabil vom avea într-un timp relativ scurt centrale nucleare mici, modulare, care pot fi folosite pentru completarea nevoii rețelei electrice. În același timp, prin PNRR se finanțează energia verde, vom avea regenerabile și cu siguranță vom avea un aport și din ce în ce mai mare și pe hidrogen. Dacă alte state au alte abordări, noi respectăm acest lucru. Nu cred că ar fi util ca mixul energetic să fie stabilit la nivel european să devină obligatoriu, fiindcă fiecare stat are un interes național și are oportunități naționale. Unii au mai mult vânt, alții au mai multă energie hidro, alții preferă să investească în nuclear, însă important este să avem o piață energetică europeană puternică, să avem energie disponibilă la prețuri stabilite într-un mod inteligent și transparent, în așa fel încât să nu se repete situația în care suntem acum, când o dependență puternică de un singur furnizor ne-a adus practic într-o criză energetică.
Jurnalist: Today 3.5 billion euros of pre-financing within the REACT-EU Initiative that Mr. De Croo mentioned have been approved at the European level to help deal with the migration crisis. Do you think, both of you, that this tool is enough at the European level or do you wish for some special mechanism of solidarity within the European Union to help deal with the big amount of people coming to the European Union nowadays? / O pre-finanțare de 3,5 miliarde de euro din cadrul inițiativei REACT-EU a fost aprobată astăzi pentru a ajuta la gestionarea crizei migrației. Pentru ambii vorbitori, credeți că acest instrument este suficient la nivel european sau ați dori un mecanism special de solidaritate în Uniunea Europeană pentru a face față numărului mare de oameni care sosesc în această perioadă în Uniunea Europeană?
Președintele României: This refugee crisis is different from the other refugee crisis we had, because we have, of course, learned some lessons. I can speak only for Romania. We decided right from the start to deal with the situation: no refugee will be refused and all of them, over 700.000, have been received, treated fair, fast. The situation is a good one from an administrative point of view. We have over 80.000 refugees that have decided to stay in Romania. We deal with this wave despite the fact that it is challenging to our public systems. We took a decision to go on and this is what we are doing. Refugees may go to hospitals, they receive medical care, the children go to school, to kindergarten. People find jobs, people find housing, and so on and so forth. Obviously, most of the expenses come from the public budget of Romania. Some European funding is available even now through the already functioning mechanisms, but the general expectation is, of course, that, at one point, the financial burden should be shared according to the national effort. My impression is that in the European Union this is the general idea people have, that, if it is necessary, more European funding will be made available, according, of course, to the effort made by national states. So I don’t think that this will be a very complicated issue. On the other hand, we are fully aware of the fact that the situation is not going away in a week or two, in a month or two. We have to deal with this in a sustainable, very well designed way, and this is what all of us are doing. I am very glad that we do not have the discussions we had during the wave we had in 2015-2016, because we all found that it is more important to find solutions than to find discussions. Thank you all! Mulțumesc!
Această criză a refugiaților este diferită de cele anterioare, pentru că am învățat, evident, niște lecții. Pot vorbi doar de România. Am decis, de la bun început, să abordăm situația în felul următor: nu va fi refuzat niciun refugiat și toți aceștia, peste 700.000, au fost primiți, tratați corect, rapid. Situația este una bună din punct de vedere administrativ. Avem peste 80.000 de refugiați care au hotărât să rămână în România. Facem față acestui val, deși pune la încercare sistemele noastre publice. Am hotărât însă, cu toate acestea, să mergem mai departe și asta facem și în momentul de față. Acești refugiați pot merge la spital, pot primi îngrijiri medicale, copiii merg la școală, la grădiniță, adulții își găsesc locuri de muncă, își găsesc locuințe, și așa mai departe. Evident, majoritatea acestor costuri sunt din bugetul public al României. Sunt disponibile anumite forme de finanțare europeană chiar și acum, prin mecanismele care sunt deja funcționale. Așteptarea generală este însă ca, la un moment dat, povara financiară să fie împărțită conform nivelului efortului fiecărei țări în parte. Impresia mea este că în Uniunea Europeană aceasta e ideea generală în momentul de față, că fonduri europene suplimentare vor fi făcute disponibile, evident, în funcție de eforturile naționale. Așadar, nu cred că va fi o chestiune foarte complicată. Pe de altă parte însă, suntem perfect conștienți că această situație nu va dispărea într-o săptămână sau două sau într-o lună sau două. Trebuie să putem gestiona această situație într-o manieră sustenabilă, bine gândită, și asta este ceea ce facem cu toții. Sunt foarte bucuros că nu mai avem discuțiile pe care le-am avut în timpul celuilalt val din anii 2015-2016, deoarece am ajuns la concluzia că este mult mai important să găsim soluții, nu alte discuții. Vă mulțumesc tuturor!
