O acțiune la Curtea de Justiție a UE împotriva votului Austriei care a blocat intrarea României în Schengen poate fi inițiată și de statul român, însă statul român a spus, prin reprezentanții săi, că nu o va face, arată europarlamentarul Victor Negrescu.
Acesta susține că statul român putea să inițieze o astfel de acțiune juridică direct, putea să solicite unui alt stat să facă lucrul acesta în numele său, cum au făcut-o alții cu noi, sau putea să ceară Comisiei Europene sau Parlamentului European să facă acțiunea, dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.
”Pe acest subiect, ca și pe multe altele ce țin de politica externă, abordarea noastră este să nu supărăm pe nimeni și să nu atragem atenția. Ori acum, în politica externă modernă care duce la rezultate, și vedem exemplul Croației, trebuie să fii mai incisiv, mai pragmatic, să abordezi lucrurile cu mai mult profesionalism”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu. Un demers important și concret a venit, însă, din partea cetățenilor români, care au semnat o petiție pentru aderarea României la Schengen, depusă la Parlamentul European de Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei, în care Austria este acuzată de încălcarea Tratatului UE. ”Documentul va fi dezbătut în Comisia de petiții a Parlamentului European, unde vor fi invitați toți cei responsabili, printre care Comisia Europeană și Avocatul Poporului de la UE. Urmează apoi emiterea unei rezoluții, care poate avea un efect. Interesant este că dezbaterea va fi în martie, în preajma Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, ceea ce înseamnă că poate genera și o discuție a subiectului la acest consiliu”, spune europarlamentarul Victor Negrescu.
Totodată, acțiunea la Curtea de Justiție a UE poate fi inițiată și de Comisia Europeană, de Parlamentul European și, în anumite condiții bine argumentate, și de simplii cetățeni. Europarlamentarul Victor Negrescu a trimis și o adresă Ursulei von der Leyen în care i-a specificat care sunt măsurile de ordin juridic pe care le poate adopta Comisia Europeană pe acest palier și că atacarea deciziei la Curtea de Justiție a UE reprezintă una dintre ele.
”Veto-ul Austriei, cel puțin din argumentele prezentate de cancelarul acestei țări, a fost motivat prin faptul că nu sunt de acord cu argumentele Comisiei Europene, deci veto-ul a fost împotriva recomandării Comisiei Europene, iar pe zona de migrație au venit cu date care au contrazis ceea ce a susținut Comisia. Și atunci ar fi în interesul Comisiei Europene, ca și gardian al tratatelor UE, să protejeze integritatea și respectarea, pe viitor, a deciziilor sale, și să atace la Curte. De fapt, acțiunea la Curtea de Justiție a UE trebuie inițiată împotriva deciziei și împotriva modului în care Consiliul European a procedat pe acest subiect și chiar se poate câștiga”, ne-a precizat europarlamentarul Victor Negrescu. Singura problemă este că acest tip de proces durează chiar și doi ani, dar ar fi un element prin care se arată încă o dată că România are argumente temeinice pentru aderarea la spațiul Schengen.
Comisia Europeană, potrivit articolului 258 al Tratatului UE, ar putea să publice o opinie în care să spună că nu este de acord cu Austria, lucru care nu a fost făcut, ne mai spune europarlamentarul Victor Negrescu. Publicarea unei astfel de opinii nu ar apăra doar România în acest caz, ci ar apăra tot ceea ce înseamnă solidaritatea europeană, mecanismele europene, colaborarea loială, respectarea recomandărilor instituțiilor europene. ”S-a creat un precedent periculos și pentru alte subiecte. Asta nu cred că s-a înțeles încă, pentru că dreptul de veto trebuie argumentat serios, potrivit tratatelor UE, nu cum a făcut Austria cu datele despre migrație care infirmau toate datele Comisiei Europene”, a arătat europarlamentarul Victor Negrescu.
