Institutul de Fizica a Pământului a venit miercuri cu noi precizări privind seismele din Oltenia.
Directorul INFP, Constantin Ionescu a anunțat că până în prezent s-au înregistrat 160 de replici. El a mai spus că la fața locului s-au deplasat niște colegi pentru a studia mai bine. Zona este monitorizată cu 5 stații și urmează să instaleze altele.
Seismologul Mircea Radulian a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că se poate lua în calcul și o replică puțin mai mare, peste 4, dar este puțin probabil să mai fie o replică peste 5 grade. Aceste sisteme de forțe au un caracter neliniar, complex, chiar haotic, atunci este putin probabil să poți prezice când se întâmplă, a subliniat seismologul. El a mai spus că se așteaptă la o scădere a activității seismice în următoarea perioadă.
Fizicienii au aratat că zona era cunoscută pentru activitatea seismică slabă și moderată. Dar magnitudinea cutremururlui de ieri a depășit calculele fizicienilor, care potrivit observatiilor zonei se așteptau la seisme care să nu depășescă 5,5 grade. INFP va face monitorizări suplimentare cu aparatura specială în Gorj pentru a afla mai mute date.
Intensitatea epicentrală la al doilea cutremur a fost de 6 spre 7 grade. Au fost localităţi în zona epicentrală unde intensitatea a depăşit 7 grade. Cutremurul s-a simţit pe o arie foarte mare, până în Serbia, Ungaria, la Cluj, în zona de nord a României, a anunțat directorul INFP, Constantin Ionescu.
Aceste replici care au apărut şi vor mai apărea câteva zile la rând este de aşteptat să fie din ce în ce mai mici. De fapt, deja s-a văzut că s-au mai micşorat. Se poate lua în calcul şi eventual o replică mai mare, să zicem în jur de 4 sau peste 3…(…) Aceste sisteme de forţe care apar în scoarta terestră au un caracter neliniar, deci ele nu evoluează după un mod uşor de prezis. Au un caracter complex, chiar haotic. Şi atunci e greu să spui cu exactitate, neavând datele suficiente la acele adâncimi, ce se va întâmpla exact în viitor. Dar, în ceea ce priveşte activitatea acum, mă aştept să scadă din ce în ce mai mult, a explicat Radulian.
La rândul său, Constantin Ionescu, directorul institutului, a precizat că „aparatura nu prezice”, ci doar înregistrează mişcarea de la momentul când se produce.
Este o zonă seismică cunoscută, cu activitate slabă până acum. Ceea ce s-a întâmplat este cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. A fost o supriză pentru că calculele noastre indicau magnitudine maximă de 5,5 în acea zonă, a declarat seismologul Mircea Radulian.
„S-a mai întâmplat o singură dată în istorie, acum vreo 80 de ani, în 1943, când un cutremur a fost înregistrat în zonă, de 5,2. Deci, e clar că a fost o intensificare pronunţată a activităţii şi bineînţeles că aceasta va schimba puţin harta de hazard seismic pentru zona respectivă, în sensul că pentru viitor vom avea în vedere cutremure mai mari decât cele pe care le ştiam noi”, a mai spus Mircea Radulian.
Reprezentanții INFP au subliniat că nu se pot face predicții ale cutremurelor: „Suntem la cheremul naturii”.
„Reţeaua seismică românească este una dintre reţelele cele mai dense din Europa, participă la diferite proiecte europene şi în acest moment avem un proiect în derulare în care, pe o arie foarte mare, România, Moldova, Grecia, toată zona balcanică, s-au instalat 1.000 de staţii pentru a se analiza procesul din zona Mării Adriatice”, a menţionat Ionescu.
Mihai Diaconescu, seismolog la INCDFP, a subliniat, la rândul său, că nu se poate, printr-o formulă, să fie aproximată activitatea pământului sau să se facă preziceri.
„De preziceri se ţin prezicătorii. Nu există nicio metodă de a face predicţie pentru cutremur şi asta nu în România, la nivel mondial. (…) Deci, plăcile se mişcă în permanenţă şi se întâmplă ca uneori să se acumuleze mai mult stres în placa respectivă. Nu există o formulă. Asta e. Suntem la cheremul naturii”, a afirmat Diaconescu.
În ceea ce priveşte o posibilă influenţă a cutremurelor din Turcia asupra activităţii seismice din zona Olteniei, Radulian a menţionat că e puţin probabilă, deoarece seismele din zona Târgu Jiu au fost mari, peste 5, şi de obicei aceste influenţe la distanţă mare se referă la cutremure mici, în zone foarte sensibile.
Acesta a mai afirmat că există un sistem de alertare seismică pentru zona Vrancea, care anunţă cu 25 de secunde înainte de a veni unda periculoasă în Bucureşti.
„Dar este o tehnologie, nu este o predicţie. Noi avem echipamente deasupra epicentrului unde se produce cutremurul, estimăm cât este energia din primele sosiri şi după aceea ştim cât va fi cutremurul. (…) Noi am construit această aplicaţie pentru a bloca gazele la intrarea în blocuri, a lega lifturile de la blocuri cu aplicaţia ca să trimită imediat liftul la parter, să blocheze infrastructuri periculoase cum ar fi procese chimice, nucleare sau alte infrastructuri. Această aplicaţie sau acest sistem, că e un sistem, este folosit la centrale nucleare din Bulgaria şi România, e transfrontalier”, a spus Ionescu.
Totodată, el a precizat că în zona judeţului Gorj se vor monta trei staţii seismice, care vor completa actuala reţea seismică cu date pentru a procesa mai mult fenomenul, pentru a şti care sunt mişcările faliilor din zona respectivă.
De asemenea, se vor instala şi 5 staţii de GPS, cu ajutorul cărora se vor monitoriza mişcările de deplasare ale faliilor şi care au capacitatea de a da informaţiile ce vor fi folosite pentru a face hărţile de microzonare.
