Imnul, alături de drapel şi stemă, constituie simbol național. Dacă nu știați, versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), un tribun al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor.
Poemul „Un răsunet” al lui Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată la 29 iunie 1848 la Râmnicu-Vălcea. De atunci, melodia a fost folosită în cele mai importante momente ale istoriei naţionale: în Războiul de Independenţă, în timpul celor două Războaie Mondiale şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
“Se proclamă ziua de 29 iulie Ziua imnului naţional al României – <Deşteaptă-te, române!>, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848”. Aşa sună legea adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 aprilie 1998. Din ianuarie 1990 a fost adoptat ca imn naţional „Deşteaptă-te, române!”. În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat. Cum ar fi cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, „Te slăvim, Românie” (1953-1977) sau cel care i-a urmat până în 1989, „Trei culori cunosc pe lume”, o variantă modificată a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.
