Potrivit Raportului Naţional de Literaţie, ediţia 2023, prezentat, vineri, la Sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârsta între 6-14 ani este scăzut.
Astfel, 42% dintre elevi se plasează în zona ”nefuncțional”, 47% în zona ”minim funcţional” și doar 11% în zona “funcțional”.
Faţă de primul raport realizat în perioada 2021-2022, rezultatele se menţin “asemănătoare, fără schimbări notabile”, evidenţiază raportul.
Conform raportului, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare: raportul surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%.
Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%. Băieţii înregistrează un procent mai mic şi atunci când vorbim despre gradul de funcţionalitate înaltă – 9,27% – comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13, 25%.
Raportul, prezentat de Gabi Bartic, CEO Brio, a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei.
Potrivit organizatorilor evenimentului, scopul Raportului Naţional de Literaţie îl constituie evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului), în acest sens fiind dezvoltată o metodologie specială de evaluare în care au fost implicaţi elevi de toate vârstele.
“Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane, ajutând la dezvoltarea capacităţilor de reflecţie şi exprimare, de gândire critică şi empatie, asigurând integrarea şi participarea în societate la componentele vieţii”, precizează sursa citată.
În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii din clasele I – VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general, conform Agerpres.
Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 – aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.
