Cu 251 de voturi pentru, Parlamentul l-a validat pe Toni Greblă la șefia Autorității Electorale Permanente.
Toni Greblă a fost propus de PSD și va avea un mandat de 8 ani în fruntea AEP. Votul a fost secret, cu buletine de vot.
Pentru funcţia de preşedinte al AEP au fost trei candidați validați de către comisiile parlamentare de specialitate: Iulia Andreea Băbeanu, propusă de AUR, pe Toni Greblă, propus de PSD, şi pe Cristian Preda, propus de USR.
Toni Greblă s-a născut la data de 30 decembrie 1953, potrivit biografiei postată pe site-ul Prefecturii Municipiului Bucureşti. A învăţat la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, între 1968 şi 1972. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti între anii 1974 şi 1978.
În 1994 şi 1995, a efectuat două stagii de pregătire la ONU, Geneva: „Teoria şi practica negocierilor”, respectiv „Introducere în studiul economiei mondiale”.
A practicat avocatura în cadrul Baroului Judeţean Gorj, în perioada 1980-1989. Între 1989 şi 1990, a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al Frontului Salvării Naţionale Gorj, menţionează sursa citată.
A fost prefect de Gorj între anii 1990 şi 1993, apoi între 2000 şi 2003.
Între 1993 şi 1997, a fost prim secretar în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite şi alte Organizaţii Internaţionale din Geneva. În aceeaşi perioadă, a fost membru sau şef de delegaţie la numeroase reuniuni internaţionale la Comisia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Proprietate Intelectuală şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Începând cu 1997, timp de trei ani, a fost lector universitar la Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu.
Între 2003 şi 2004, a fost consilier al ministrului Administraţiei şi Internelor.
A ocupat funcţia de director general al Asociaţiei Patronale Miniere din România – PATROMIN, în intervalul 2005-2008.
În 2008, a fost ales senator de Gorj pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, arată cdep.ro. A fost preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. A făcut parte din Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989. De asemenea, a fost membru în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţie României, precum şi al Comisiei speciale comune pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă.
Reales senator de Gorj, pe listele PSD, la alegerile din 2012. A fost vicepreşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. A făcut, din nou, parte din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţie României. Totodată, a făcut parte din Comisia pentru avizarea Proiectului de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România. A fost membru al Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est.
La 18 decembrie 2013, a demisionat din funcţia de senator.
Din 18 decembrie 2013 până la 6 februarie 2015, a activat ca judecător la Curtea Constituţională a României.
La 24 septembrie 2018, Toni Greblă a fost numit în funcţia de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, printr-o decizie a premierului. A deţinut funcţia până la 8 noiembrie 2019.
Între iunie 2020 şi mai 2022, a fost preşedinte al Secţiei de Drept Privat în cadrul Consiliului Legislativ, arată b.prefectura.mai.gov.ro.
La 4 mai 2022, Toni Greblă a fost numit în funcţia de prefect al municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa de Guvern.
