În prima zi de Paște, credincioșii ciocnesc ouă roșii și își spun „Hristos a înviat” – ”Adevărat a înviat”. Se spune că persoanele cu care vei ciocni ouă în ziua de Paște sunt acelea cu care te vei întâlni și pe lumea cealaltă și că este foarte important ca din primul ou ciocnit să mănânce toată familia, pentru a rămâne mereu împreună.
„Hristos a înviat! Adevărat, a înviat!” – așa se începe Duminica Învierii. Credincioşii sărbătoresc ziua Învierii Mântuitorului, o sărbătoare a bucuriei asemănătoare celei a apostolilor când l-au văzut pe Iisus Hristos Înviat.
Duminică, în ziua Paștelui, începând cu ora 12:00, credincioșii se vor putea ruga la Vecernia Învierii Domnului, denumită și A doua Înviere, în cadrul căreia va fi citită Evanghelia în mai multe limbi.
În prima zi de Paşte, românii respectă câteva tradiţii şi obiceiuri.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
Un alt obicei spune că după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toată familia trebuie să mănânce un ou roşu şi pască pentru a fi curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
De asemenea, tradiţia spune să te înnoieşti în această perioadă deoarece îţi aduce noroc. În duminica Învierii purtarea unor haine noi semnifică purificarea corpului şi a sufletului.
În trecut, fetele şi flăcăii obişnuiau, în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi sănătoşi, harnici şi iubiţi.
În Maramureș, în prima zi de Paște, toți membrii familiei se spală pe față cu apa în care s-a adăugat un ou roșu și un bănuț. După 3 zile, moneda este dăruită unui copil pentru a-i purta noroc. Capul familiei ciocnește primul ou, iar cojile se păstrează până la Rusalii.
