„Cărțile sunt vehicule vitale care accesează, transmit și promovează educația, știința, cultura și informația în întreaga lume” transmite Audrey Azoulay, director UNESCO, cu ocazia Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, celebrată pentru prima dată, în 1996, la iniţiativa Spaniei, unde, anual, are loc Festivalul Trandafirilor, dedicat Sfântului Gheorghe (ziua de Sant Jordi).
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.
Tot pe 23 aprilie, sunt comemoraţi Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega.
Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat abia după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Este, de asemenea, ziua în care s-au născut sau au murit Maurice Druon, Haldor K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Din 1964, 23 aprilie a devenit Ziua Cărţii pentru toate ţările în care se vorbea spaniola şi portugheza.
Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
Anul trecut a început Deceniul internațional al limbilor indigene, iar susținerea și promovarea diversității lingvistice și a multilingvismului reprezintă o prioritate a ONU. Limbile indigene și locale figurează ca parte a Cartei Rețelei Capitalei Mondiale a Cărții, iar Carta recunoaște un concept mai puțin rigid al „cărții”, adică recunoaște diverse forme de literatură (inclusiv tradițiile orale). Cu ocazia Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, care are loc la 23 aprilie, mesajul pe care UNESCO îl aduce în atenția publicului se axează pe limbile indigene.
Din cele aproape 7.000 de limbi existente – dintre care multe dispar rapid – majoritatea sunt vorbite de popoarele indigene, care reprezintă cea mai mare parte a diversității culturale a lumii.
Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor
Această zi marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: William Shakespeare, Miguel de Cervantes şi Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
O tradiţie catalană, datând din Evul Mediu, spune că în ziua de Sant Jordi, bărbaţilor li se dăruiesc cărţi, iar femeilor, trandafiri roşii.
Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat abia după 1616, anul în care au murit Miguel de Cervantes, William Shakespeare şi Inca Garcilaso de la Vega. Este, de asemenea, ziua în care s-au născut sau au murit Maurice Druon, Haldor K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
Din 1964, 23 aprilie a devenit Ziua Cărţii pentru toate ţările în care se vorbea spaniola şi portugheza.
Din 1996, la 23 aprilie, în aproape toate ţările lumii sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi o serie de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura, o activitate supusă unor provocări, în condiţiile dezvoltării rapide televiziunii, internetului, jocurilor electronice şi a altor mijloace moderne de informare şi de divertisment.
În România, printr-o Hotărâre de Guvern din 14 aprilie 2005, data de 23 aprilie a fost declarată Ziua Bibliotecarului, astfel că cele două sărbători sunt marcate concomitent în fiecare an. La fel se procedează şi în Republica Moldova, începând din anul 2010.
Accra, Capitala Mondială a Cărții în 2023
După Guadalajara, Mexic, în 2022, orașul Accra din Ghana a fost desemnat Capitală Mondială a Cărții 2023, pentru accentul pe care l-a pus pe tineri și pe potențialul acestora de a contribui la propășirea culturii și bunăstării în Ghana. Programul propus de Accra caută să folosească puterea cărților de a activa tinerii, ca o modalitate eficientă de a modela generațiile următoare.