Proiectul de lege privind doborârea aeronavelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian al României a fost adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor cu 196 voturi pentru, 99 împotrivă şi 2 abţineri.

Cele 99 de voturi împotriva proiectului au venit de la aleșii partidelor AUR (55), SOS România (24) și POT (20).

Potrivit documentului, pot fi luate următoarele măsuri împotriva aeronavelor cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian național: stabilirea poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia; transmiterea de la sol a informaţiilor şi dispoziţiilor către pilotul aeronavei, în vederea utilizării autorizat a spaţiului aerian national; interceptarea aeronavei care continua să utilizeze neautorizat spaţiul aerian national al României; executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare; executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare; executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă.

De cealaltă parte, aeronava fără pilot la bord care trece neautorizat frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian national fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control.

Potrivit proiectului de lege, vehiculul aerian care intră neautorizat în spaţiul aerian national poate fi distrus de mijloace de apărare aeriană naționale sau aliate. Camera Deputaţilor a adoptat și proiectul de lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.

Proiectul oferă baza legală pentru acțiuni militare care au loc fără a fi nevoie de instituirea unei stări excepţionale.

Potrivit proiectului de lege, România poate transfera temporar autoritatea forțelor sale către un comandant aliat. Potrivit normelor aprobate, iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare se aprobă de către preşedintele României la propunerea CSAT.

Proiectul privind misiunile militare pe timp de pace a fost elaborat în contextul în care, pe teritoriul României, au fost desfășurate trupe NATO în Grupul de Luptă al Alianței Nord Atlantice sau în urma unor înțelegeri bilaterale între România și aliați. În prezent, Grupul de Luptă al NATO, format din aproximativ 1.500 de militari, majoritatea francezi, are misiunea de descurajare a inamicilor și de pregătire în comun cu militarii români.

Legile în vigoare nu permit însă militarilor NATO din România să aibă misiuni în afara unităților militare, deși aceștia au nevoie să se antreneze cu militarii români în spații diverse. În motivarea proiectului de lege, MApN scrie că „există un vid legislativ și în ceea ce privește utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România pentru contracararea (….) a unor riscuri și amenințări concrete”.

Cele două acte normative fac parte din așa-numitul pachet al Legilor Apărării care să permită armatei să reacționeze eficient în noile condiții create de războiul din Ucraina, potrivit romania.europalibera.org.